Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Eforturile OSCE de impulsionare a reglementării transnistrene

• La 5 februarie 2009 şeful misiunii OSCE din Republica Moldova, Philip Remler, a avut o la Tiraspol o întrevedere cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Philip Remler a menţionat că în a doua jumătatea a lunii februarie Republica Moldova şi regiunea transnistreană vor fi vizitate de reprezentantul preşedinţiei greceşti a OSCE pentru a lua cunoştinţă despre stare de lucruri în procesul reglementării transnistrene. Vizita în cauză va avea loc după recenta vizită în Republica Moldova a unei delegaţii alcătuite din reprezentanţi ai Italiei şi Turciei, în frunte cu Preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE Joao Soares. Delegaţia a vizitat şi regiunea transnistreană unde s-a întreţinut cu reprezentanţi autorităţilor locale pentru a se documenta despre stare de lucruri la faţa locului. Potrivit lui Joao Soares concluzia la care a ajuns delegaţia OSCE este că nu există premise de îngrijorare în privinţa unei eventuale confruntări militare între părţi, întrucît au loc consultări permanente îndreptate spre consolidarea încrederii reciproce.
• În incinta biroului din Chişinău al misiunii OSCE a avut loc întîlnirea grupurilor de experţi în probleme economice din partea Chişinăului şi Tiraspolului. Partea transnistreană s-a arătat interesată de “micşorarea impozitelor şi a presiunilor din partea Moldovei, evitînd problemele politice”. De asemenea, autorităţile transnistrene manifestă interes pentru problemele ocrotirii sănătăţii, în special pentru proiecte comune în echiparea Centrului de transfuzie a sîngelui din Tiraspol, profilaxia tuberculozei şi a SIDA. Se preconizează că din mijloacele bugetare ale Republicii Moldova (~€500 mii) să fie echipat un spital pentru copii din Transnistria cu utilaj modern.

Perspectivele reluării procesului de negocieri

• În cadrul întîlnirii din 5 februarie 2009 a şeful misiunii OSCE din Republica Moldova, Philip Ramler, cu liderul transnistrean Igor Smirnov, ultimul a menţionat că în procesul de negocieri a intervenit o pauză cauzată de campania electorală din Republica Moldova. Potrivit lui Smirnov discuţiile despre susţinerea de către OSCE a propunerilor moldoveneşti de reglementare a conflictului fac parte din arsenalul propagandistic. Transnistria insistă asupra reglementării conflictului în baza celor 80 de documente semnate de cele două părţi, avîndu-i garaţi şi mediatori pe Rusia, Ucraina şi OSCE. “În prezent, avem din partea Republicii Moldova doar un jaf permanent”. Cu toate acestea Smirnov s-a arătat dispus să susţină măsurile de încredere dintre cele două părţi prin intermediul grupurilor specializate de lucru. Referindu-se la situaţia din “zona de securitate”, Smirnov a menţionat că încă în 2004 autorităţile moldovene au refuzat în mod unilateral cooperarea forţelor de ordine moldoveneşti şi cele transnistrene.
• Referindu-se la eventuala întîlnire cu preşedintele Voronin, preconizată pentru luna martie, Smirnov a declarat că nu este sigur că ea va avea loc. El a menţionat că susţine continuarea consultărilor, întrucît “Tiraspolul îşi îndeplineşte promisiunile date Rusiei de a purta astfel de consultări”, deşi autorităţile moldove nu sînt constructive. “Noi ne-am înţeles verbal să ne întîlnim în martie, întrucît înţelegerile scrise nu se respectă. Ne vom întîlni doar pe teritoriul Transnistriei — la Tiraspol, Bender sau Dubăsari, acolo unde statul recunoscut Moldova a ucis cetăţenii noştri. Noi nu am asaltat Basarabia. Noi ne-am apărat. Şi vom purta negocieri doar pe teritoriul nostru. În aceasta constă dreptatea istorică… Negocierile cu Republica Moldova vor fi purtate ţinîndu-se cont de rezultatele referendumului din 2006, în cadrul cărui 98% din participanţi s-au pronunţat pentru dezvoltarea alături de Rusia”.
• În aşteptarea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, la Chişinău, Ministerul Afacerilor Externe al Rusie a făcut publice viziunile sale asupra condiţiilor reglementării transnistrene: egalitatea în drepturi a părţilor — Chişinăului şi Tiraspolului; atingerea unui acord privind renunţarea la soluţiile unilaterale şi la alte forme de presiune; necesitatea soluţionării tuturor chestiunilor controversate exclusiv prin mijloace paşnice şi politice, care trebuie să contribuie la restabilirea încrederii în regiune şi la realizarea unor paşi concreţi de către ambele părţi. Această abordare face inutilă şi chiar dăunătoare pentru PCRM întîlnirea Voronin-Smirnov din preajma alegerilor.

Autorităţile transnistrene acuză Moldova şi mulţumesc Rusia pentru ajutor

• Conducerea Camerei de Comerţ a Transnistriei a acuzat autorităţile moldovene de dezinformarea opiniei publice din CSI precum că ar oferi ajutor Transnistriei. Yuri Ganin, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ a afirmat că începînd cu 2001 Republica Moldova a instituit o blocadă împotriva Transnistriei, care a fost înăsprită după 2006. Potrivit lui Ganin suma pe care ar fi cîştigat-o exportatorii transnistreni în 2007 şi 2008 de pe urma preferinţelor comerciale oferite Republicii Moldova ar fi fost de cîte aproximativ $19 milioane anual. Însă după 2006 toate comunicaţiile feroviare ale Transnistriei se efectuează prin partea de nord a Republicii Moldova, ceea ce i-a costat pe exportatori ~ $20 milioane, la care se mai adaugă pierderi de ~$5 milioane din cauza refuzului autorităţilor moldovene de a accepta serviciile transportatorilor auto transnistreni. În plus, exportatorii transnistreni achită Moldovei plăţi pentru servicii vamale etc. de ~$3 milioane anual. Un calcul mai minuţios ar demonstra că Transnistria ar avea pierderi anuale de $35 milioane, sumă care depăşeşte de aproximativ două ori beneficiile de pe urma preferinţelor acordate de Moldova. În opina lui Ganin Republica Moldova joacă un rol de cămătar şi mediator în relaţiile comerciale ale Transnistriei cu UE.
• Potrivit conducerii Căilor Ferate din Transnistria (CFT) autorităţile moldovene se opun reluării traficului feroviar pe teritoriul Transnistriei. Astfel, conducerea Căilor Frate din Moldova (CFM) insistă asupra reluării traficului şi reluării cooperării cu CFT în baza unor condiţii inacceptabile: întoarcerea a 13 locomotive şi a 297 vagoane care au fost reţinute la staţia din Bender de către transnistreni; însoţirea trenurilor de către poliţia moldovenească a transportului; efectuarea controlului trenurilor de pasageri care traversează hotarul Transnistriei de către personalul CFM. După întreruperea, în martie 2006, a traficului feroviar prin Transnistria, fiind calificat drept un element al blocadei împotriva Transnistriei, acesta a fost reluat doar pe ruta “Chişinău-Moscova” după ce în decembrie 2006 Republica Moldova a semnat un acord cu Ucraina şi Rusia în acest sens. Pînă în prezent însă nu există legătură feroviară prin Transnistria pe rutele: Chişinău-Odesa; Chişinău-Sankt Petersburg; Chişinău-Minsk; Chişinău-Adler; Chişinău-Simfiropol; Chişinău-Murmansk.
• Într-un interviu acordat serviciului de limbă rusă a postului de radio BBC vice-preşedintele transnistrean, Alexand Koroliov, că după introducerea noilor reguli vamale în martie 2006 agenţii economici din regiune suportă pierderi semnificative. El a exemplificat că Republica Moldova primeşte ajutoare din partea organizaţiile europene şi internaţionale, dar nu se împarte cu Transnistria, care nu primeşte nici un fel de ajutor din partea Republicii Moldova, întîmpinînd doar piedici din partea acesteia. În replică, Ministerul Reintegrării al Republicii Moldova a emis o declaraţie prin care a dezminţit afirmaţiile oficialului transnistrean, subliniind că în perioada 2006–2008 Guvernul Republicii Moldova, deopotrivă cu instituţiile internaţionale, a oferit Transnistriei ajutoare în sumă de ~$40 milioane. În plus, Chişinăul extinde programele sale naţionale şi asupra Transnistriei, în special în domeniile dezvoltării economice, sociale, ocrotirii sănătăţii, culturale, umanitar etc.
• Federaţia Rusă a decis iarăşi să ofere un ajutor financiar “frăţesc” Transnistriei. Ajutorul este o reacţie de răspuns la adresarea Sovietului supreme de la Tiraspol. De această dată suma transferată Transnistriei va fi de $40 milioane, de 1,5 mai mare decît ajutorul din anul trecut de $27,2 milioane. În consecinţă, plăţile lunare pentru pensionarii transnistreni vor fi majorate cu 85 de ruble transnistrene (echivalentul a ~$15). În conformitate cu datele Fondului de pensii al Transnistriei pensia minimă în regiune este de 313 ruble (~$36), cea ce reprezintă ~38,6% din minimul de existenţă, stabilit pentru pensionari. Pensionarii alcătuiesc ~ ¼ din populaţia regiunii, numărînd 134,5 mii de persoane.
• În contextul celor menţionate merită subliniat faptul că autorităţile transnistrene desfăşoară Programul de armonizare a legislaţiei regiunii cu cea a Federaţiei Ruse. Programul prevede revizuirea a cel puţin 100 de acte normative, lucru de care se ocupă, în special, ministerul justiţiei transnistrean. Prioritate are armonizarea legislaţiei fiscale, bugetare, procesuale de arbitraj etc. Se preconizează ca pînă în 2010 procesul de armonizare legislativă să fie terminat.

Efectele crizei economice internaţionale asupra Transnistriei

• Aflat în vizită la Moscova, liderul transnistrean Igor Smirniov a comunicat cu ziariştii la 12 februarie. El a făcut estimări privind situaţia din Transnistria, calificînd-o drept dificilă, dar controlabilă datorită compensărilor oferite din resursele bugetare pentru suportul social al locuitorilor. Potrivit lui, în pofida crizei internaţionale “nivelul de viaţă din Transnistria, cel puţin, nu s-a înrăutăţit. Principalele întreprinderi au funcţionat, iar salariul mediu în regiune a fost de $244”. Smirnov i-a mulţumit Rusiei pentru suportul umanitar şi financiar pe care îl acordă Transnistriei, lăsînd însă să se înţeleagă că Rusia ar fi obligată să ajute Transnistria, întrucît 125 mii din locuitorii Transnistriei sînt deţinători ai paşapoartelor ruseşti, alte 15 mii de locuitori sînt pe cale să primească paşapoarte ruseşti şi încă 25 mii fiind în proces de perfectare a actelor pentru obţinerea cetăţeniei ruseşti. Smirnov a mai specificat că locuitori transnistreni “au mentalitatea rusească, spre deosebire de moldoveni, care au mentalitatea basarabeană”.
• Potrivit datelor Ministerului Reintegrării a Republicii Moldova în ianuarie 2009 exporturile din Transnistria s-au micşorat cu 47,3% faţă de aceeaşi lună a anului 2008. În ianuarie 2009 suma exporturilor celor 35 de agenţi economici din Transnistria a fost de $31,4 milioane. Exporturile industriei metalurgice au scăzut cu 54%; industriei uşoare — 19%; industriei construcţiei de maşini — 57,1%; alcool — 71,4%. Exporturile produselor din ciment au fost stopate completamente. Este de menţionat că 63,5% din exporturile transnistrene sînt îndreptate spre statele UE, 14,7% — spre statele CSI. În ianuarie între exportul de energie electrică a fost spre statele UE, 84,9% din exporturile de industriei uşoare şi 47,5% a industriei metalurgice. Importul în Transnistria a scăzut în ianuarie cu 59,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, constituind $2,9 milioane.

Priorităţile politicii externe a Transnistriei

Cu diferite ocazii, şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebciak, deopotrivă cu adjunctul său Serghey Simonenco, au explicat pentru mass-media internaţională punctele de reper ale politicii externe a regimului de la Tiraspol:

• Transnistria nu planifică să se reintegreze în Republica Moldova;
• Recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei care, deopotrivă, cu Transnistria fac parte din “Uniunea pentru Democraţie şi Drepturile Popoarelor” este o încurajarea pentru aspiraţiile de independenţă a Transnistriei, fiindcă izvoarele conflictelor în toate cele trei regiuni au fost similare, deci şi soluţiile finale trebuie să fie similare;
• UE şi SUA trebuie să acţioneze în limitele statutului de observatori pe care îl au, iar negocierile trebuie purtate între Chişinău şi Tiraspol;
• Relaţiile cu Rusia şi Ucraina au, deopotrivă, importanţă strategică pentru Transnistria. Deşi Ucraina pune accentul pe reglementarea conflictului în format “5+2”, iar Rusia pe dialogul bilateral dinte păţi, ambele state garante pledează pentru egalitate între părţilor conflictului;
• Formatul de negocieri “5+2” este unul consultativ şi nu trebuie exagerată importanţa lui;
• Autorităţile de la Kremlin vor continua să faciliteze procesul de acordare a cetăţeniei ruse locuitorilor Transnistriei, iar autorităţile de la Tiraspol vor insista şi mai mult asupra deschiderii consulatelor ruseşti în regiune;
• Autorităţile transnistrene vor continua să depună eforturi pentru recunoaşterea internaţională a actelor emise cetăţenilor. În acest sens, există acorduri semnate de preşedintele Voronin şi de Igor Smirnov în mai 2001, pe care însă autorităţile moldoveneşti le ignoră;
• În timpul apropiat nu se aşteaptă eforturi deosebite în reglementarea transnistreană, în special din cauza desfăşurării alegerilor parlamentare în Moldova;
• Prioritare în perioada următoare vor fi consultările grupurilor de experţi în probleme concrete — activitatea economică externă, ocrotirea sănătăţii .

Punctul de vedere al ex-ministrului de Externe român Adrian Cioroianu

Presa rusă şi cea transnistreană a comentat pe larg interviul pentru revista “Foreign Policy România”, oferit de ex-ministrului de externe al României, Adrian Cioroianu. În cadrul interviului fostul şef al diplomaţiei române şi-a exprimat punctul de vedere în privinţa reglementării transnistrene:

• administraţia preşedinţiei moldovene este dispusă să accepte “scenariul rusesc” de soluţionare a conflictului transnistrean. Însă interesele de durată ale Chişinăului contravin unei soluţionări de acest fel;
• conflictul de pe Nistru este cea mai eficientă pîrghie a Rusiei de menţinere a Republicii Moldova în sfera sa de influenţă. Menţinerea formală a Transnistriei în hotarele Republicii Moldova este cea mai bună garanţie că ea nu se va putea detaşa de interesele Rusiei;
• Prin intermediul Transnistriei Rusia va menţine “in check” administraţia de la Chişinău, indiferent de culoarea acesteia pe viitor;
• Moscova niciodată nu a fost interesată în soluţionarea definitivă a conflictului, dat fiind faptul că tensiunile dintre cele două maluri ale Nistrului îi legitimează prezenţa militară în regiune, ceea ce-i convine;
• Regimul transnistrean îi este util Moscovei şi în relaţiile acesteia cu Ucraina;
• O soluţie pentru Republica Moldova ar fi decuparea temporară a Transnistriei, care să fie menţinută sub un protectorat garantat de un mandat internaţional, întrucît Republica Moldova, oricum, nu poate garanta cu forţe proprii respectarea normelor sale legale, a democratizării şi demilitarizării regiunii;
• Decuparea ar permite Republicii Moldova să se concentreze asupra propriului proiect european, iar Transnistria ar avea timp să se determine în privinţa propriului viitor.

Notă ADEPT: Soluţia decupării temporare a Transnistriei de Republica Moldova, fără recunoaşterea independenţei, fost propusă în 2002 de către Oleg Serebrian, pe atunci preşedinte al Partidului Social Liberal din Moldova. O soluţie similară a fost propusă în octombrie 2007 şi de către ex-consilierul prezidenţial, Segiu Mocanu, care a insistat şi asupra tragerii hotarului pe Nistru.

MGB-ul apără regimul de “revoluţia cromatică”

Departamentul de anchetă a ministerului securităţii (MGB) din Transnistria a iniţiat o cauză penală împotriva lui Serghei Kolerov, redactor al portalului www.regnum.ru din Federaţia Rusă. Cauza penală are drept subiect de investigaţie articolul “Sindromul Stockholm — consecinţele regionale a «războiului gazelor» dintre Rusia şi Ucraina”RU. Autorul publicaţiei şi-a exprimat nemulţumirea faţă de politica autorităţilor transnistrene de a echilibra influenţele şi interesele Rusiei şi Ucrainei în regiune. Kolerov şi-a exprimat punctul de vedere în sensul că odată ce Rusia ajută Transnistria pe diverse căi, politica externă a acesteia trebuie să fie fără echivoc pro-rusească, altminteri guvernarea transnistreană va trebui schimbată, inclusiv pe cale “revoluţionară”. În acest sens, MGB l-a acuzat pe Kolerov de instigarea la răsturnarea puterii de stat din Transnistria. La 10 februarie ofiţerii MGB au efectuat percheziţii la fostul sediu regional din Tiraspol al redacţiei “REGNUM”, fără măcar să ţină cont că aceasta l-a părăsit demult, confiscînd purtătorii de informaţie a redacţiei revistei “Partner” a Camerei de Comerţ din regiune. Liderul transnistrean Igor Smirnov a comentat cazul, afirmînd că nu se amestecă în procesul de anchetare, dar că acum cîţiva ani l-a primit la Tiraspol pe proprietarul portalului în cauză, Modest Kolerov. Pe atunci Kolerov deţinea funcţia de consilier al preşedintelui Vladimir Putin “pentru relaţiile cu compatrioţii”. Potrivit lui Smirnov “nimeni nu a simţit efectele activităţii acestuia, în schimb acum Kolerov instigă la revoluţie cromatică”. În contextul celor expuse mai sus, este de remarcat că Banca Republicană din Transnistria s-a răzbunat pe “REGNUM” refuzînd să-i ofere informaţii despre volumul de remitenţe ale gastarbeiterilor transnistreni în anul 2008.

Notă ADEPT: Smirnov nu are dreptate cînd afirmă că activitatea lui Kolerov n-a avut nici-un impact. Reţeaua mişcărilor “PRORÎV” din Transnistria, Crimeea, Osetia şi Abhazia este opera lui Kolerov. Mişcări respective au fost înfiinţate în 2005, după seria de “revoluţii cromatice” în spaţiul CSI, şi aveau menirea să se opună valului generat de “revoluţii cromatice” prin promovarea unor acţiuni pro-ruseşti. Ironia sorţii este că iniţiatorii mişcărilor anti-revoluţii cromatice ameninţă cu o eventuală revoluţie cromatică. Cum să nu-ţi aminteşti de zicala — “unde dai şi unde crapă!”

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet