Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Problema transnistreană în perioada 4–29 iulie 2005
|
|
e-journal #55 |
Potrivit legii adoptate, regiunea transnistreană este proclamată drept unitate teritorial administrativă în componenţa Republicii Moldova care îşi va exercita împuternicirile în conformitate cu prevederile constituţionale ale Moldovei. În componenţa autonomiei transnistrene vor intra doar localităţile care vor accepta acest lucru prin referendum. Autonomia transnistreană urmează să fie reprezentată de un parlament local care se va numi Consiliu Suprem. Primele alegeri în acest organ vor fi organizate de către OSCE dar vor avea loc doar după evacuarea trupelor ruse, demilitarizarea şi democratizarea regiunii.
Legea prevede adoptarea unei noi Legi cu privire la statutul juridic special al Transnistriei, care va delimita atribuţiile între autorităţile publice centrale şi autorităţile transnistrene şi va prevedea un sistem de garanţii interne format în baza procesului de negocieri.
Preşedintele Voronin a calificat ziua adoptării legii drept una “istorică” şi a declarat că “Republica Moldova nu mai are de gînd să privească cum Transnistria devine o monedă de schimb în politica geostrategică a cuiva, ci se va implica activ în soluţionarea acestei probleme”. În acelaşi timp, Voronin a declarat că Chişinăul nu va negocia cu Tiraspolul statutul regiunii, ci doar chestiuni ce ţin de demilitarizarea şi democratizarea regiunii, condiţiile cheie pentru reglementarea definitivă a diferendului.
Într-o apariţie televizată din 23 iulie, Şeful Misiunii OSCE în Moldova, William Hill, a salutat adoptarea legii, menţionînd că lucrul cel mai important este că aceasta garantează acordarea unui statut special Transnistriei în componenţa Republicii Moldova. Delegarea împuternicirilor şi garanţiile părţilor vor fi discutate după ce în regiune vor avea loc alegeri democratice, a mai declarat Hill, pentru organizarea cărora OSCE este dispusă să acorde asistenţă. Hill a apreciat drept “puţin probabilă” desfăşurarea alegerilor pînă la sfîrşitul anului curent şi a regretat o eventuală decizie a administraţiei de la Tiraspol, care ar putea stabili alegerile pentru Sovietul Suprem al Transnistriei pentru decembrie 2005. “În cazul în care aceste alegeri vor avea loc, ele vor avea aceeaşi soartă ca şi cele precedente: nu vor fi recunoscute de OSCE, Consiliul Europei şi comunitatea internaţională”, a mai spus Hill.
În ceea ce priveşte reacţia celorlalţi participanţi la actualul format pentalateral de negocieri, obiecţia principală a Ucrainei, Rusiei şi regiunii transnistrene este că legea a fost adoptată în mod unilateral de către Parlamentul moldovean, fără consultarea părţii transnistrene.
Astfel, Dmitri Tkaci, Ambasador cu misiuni speciale din cadrul ministerului ucrainean de Externe, a declarat în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă la 26 iulie că Republica Moldova este un stat suveran şi Parlamentul ei este în drept să adopte legile pe care le consideră necesare. Pe de altă parte, acesta a spus că unele elemente din legea adoptată la Chişinău depăşesc limitele primei etape ale planului Iuşcenko. Aceste elemente fac parte din etapa care ar trebui să urmeze după alegerile în Sovietul Suprem de la Tiraspol şi ar presupune participarea părţii transnistrene la elaborarea statului juridic al regiunii în cazul în care alegerile vor fi recunoscute drept democratice. În plus, a menţionat Tkaci, legea omite o serie de elemente importante convenite deja între părţi şi care ţin de garanţiile Transnistriei în cazul modificării statutului juridic al Moldovei. Cu toate acestea, Ambasadorul Tkaci a declarat că legea adoptată poate servi drept document de bază pentru discuţiile ulterioare. Acesta a mai subliniat că este important că legea a delimitat Transnistria ca regiune cu organul legislativ propriu şi că creează premisele necesare pentru organizarea unor alegeri democratice pentru acest organ. Potrivit lui Tkaci, la Odesa în timpul apropiat va avea loc o nouă rundă de consultări ale mediatorilor la care vor fi discutate elemente ale legii, precum şi astfel de probleme ca şi organizarea unei misiuni UE de monitorizare a frontierei şi crearea unei misiuni internaţionale de inspectare a complexului militar industrial transnistrean. De menţionat că în timpul vizitei de la Kiev Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate a UE, i-a înmînat Preşedintelui Iuşcenko o scrisoare din partea Preşedintelui Comisiei Europene. În aceasta se spune că UE acceptă să acorde asistenţă la amenajarea hotarului moldo-ucrainean ca urmare a solicitărilor Preşedinţilor Iuşcenko şi Voronin.
Deocamdată Federaţia Rusă nu şi-a făcut publică poziţia oficială faţă de legea adoptată, însă în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă, Ambasadorul Nesteruşkin, reprezentantul Moscovei la negocieri, a lăsat să se înţeleagă că asemenea legi importante nu pot fi adoptate în mod unilateral. Anterior, Ministerul de Externe de la Moscova a dat publicităţii un comunicat de presă în care respingea proiectul de lege care se află în proces de elaborare în Moldova fără consultarea părţii transnistrene.
Pe de altă parte, mai multe agenţii de ştiri din Rusia, citate de radio Europa Liberă, liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat că prin adoptarea legii din 22 iulie, Moldova a “îngropat” irevocabil planul Iuşcenko. Tot acesta a spus că nu va discuta cu autorităţile moldovene decît în limitele mandatului care îi este acordat de Sovietul Suprem şi prin care are împuterniciri să discute cu autorităţile moldovene doar despre crearea unei confederaţii cu Republica Moldova.
Menţionăm că la 14 iulie liderul transnistrean Igor Smirnov, însoţit de mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei transnistrene, a întreprins o vizită la Kiev la invitaţia Preşedintelui ucrainean Victor Iuşcenko. Potrivit agenţiei oficiale transnistrene “Olvia-press”, în finalul acestei vizite Igor Smirnov şi-a reafirmat sprijinul pentru iniţiativa ucraineană şi a căzut de acord cu o serie de măsuri de “normalizare a relaţiilor moldo-transnistrene”. Printre acestea se numără: reluarea procesului de negocieri în format pentalateral cu atragerea reprezentanţilor UE şi SUA în calitate de observatori; consolidarea misiunii ucrainene de pacificare; desfăşurarea unei misiuni internaţionale de monitorizare a tronsonului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene sub egida UE etc. Este curios faptul că vizita lui Smirnov la Kiev a trecut aproape neobservată în presa de la Chişinău. Numai după cîteva zile Preşedintele Voronin a declarat că de fapt aceasta a fost coordonată de către autorităţile moldovene şi cele ucrainene şi a avut ca scop de a convinge Tiraspolul să accepte planul ucrainean.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |
