Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Lituania vrea să contribuie la soluţionarea conflictelor îngheţate

La şedinţa specială a Consiliului Permanent al OSCE la Viena, preşedintele în exerciţiu al organizaţiei, Audronius Azubalis, Ministrul de Externe al Lituaniei, care a preluat preşedinţia OSCE, a declarat că una din priorităţi va fi contribuirea la soluţionarea pe cale paşnică şi prin negocieri a conflictelor îngheţate. Potrivit preşedintelui OSCE, în ultimii ani organizaţia pe care o reprezintă a făcut anumite progrese, totuşi problemele rămîn şi ele trebuie soluţionate. De aceea, preşedinţia Lituaniei în OSCE va insista asupra reluării negocierilor oficiale în reglementarea transnistreană în formatul 5+2. Delegaţia permanentă a Republicii Moldova a sprijinit priorităţile preşedinţiei OSCE, subliniind aspecte de importanţă majoră, precum:

• necesitatea reluării neîntîrziate a negocierilor oficiale în formatul 5+2;
• respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană şi continuarea eforturilor de eliberare a lui Ernest Vardanian şi Ilie Cazac, deţinuţi ilegal de regimul de la Tiraspol;
• retragerea forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova şi transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune civilă de observatori în baza unui mandat internaţional relevant.

Ca de obicei, şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebciak, a reacţionat la priorităţile declarate ale preşedinţiei OSCE. El a subliniat că:

• Transnistria nu refuză să negocieze în formatul “5+2” sau în alt format, dar reluarea negocierilor poate avea loc ca urmare a unor pregătiri preliminare minuţioase;
• formatul “5+2” oferă un cadru important pentru menţinerea interacţiunii între reprezentanţii politici al părţilor implicate în conflict, reprezentanţii statelor garante şi mediatori;
• esenţial este nu oficializarea negocierilor în format “5+2”, dar pornirea de la înţelegerile anterioare, atinse cu concursul conducătorilor Rusiei, Transnistriei, Moldovei şi Ucrainei.

Priorităţile politicii externe a Transnistriei în 2011

Şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebciak, a declarat că în anul 2011 prioritate a politicii externe a Transnistriei va fi să-şi demonstreze dreptul la recunoaştere internaţională. În acest sens, Yastrebciak a subliniat necesitatea consolidării relaţiilor cu Rusia şi Ucraina. În relaţiile cu Chişinăul prioritare vor rămîne problemele legate de intensificarea activităţii grupurilor de experţi, care trebuie să soluţioneze problemele cetăţenilor simpli. Pentru acesta fiind necesară combaterea în comun a infracţiunilor şi deblocarea activităţii economice a întreprinderilor transnistrene.

Pentru diplomaţia transnistreană un semnal pozitiv reprezintă evoluţia din Sudanul de Sud, unde se desfăşoară referendumul privind independenţa regiunii de sud a ţării. Potrivit lui Yastrebciak este foarte important că situaţia din Sudanul de Sud se rezolvă prin intermediul unui referendum care urmează a fi recunoscut pe plan internaţional. În aceeaşi ordine de idei el a menţionat că “numărul unor astfel de cazuri deosebite creşte pe an ce trece: Muntenegru, Kosovo, Abhazia şi Osetia de Sud şi-au obţinut deja independenţa. Sperăm că această cantitate va trece în calitate, care să fie aplicată pentru Transnistria. Au fost stabilite tendinţe clare — pe primul lor trebuie să fie voinţa poporului”.

La început soluţionarea problemelor strategice, iar apoi a altor probleme…

Ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a declarat la 14 ianuarie 2011 că ţara sa este dispusă să întreprindă tot ce-i stă în putere în problema transnistreană, pentru ca părţile să revină la masa de negocieri. Nu e nimic de mirare, deşi susţine Transnistria plenar din punct de vedere diplomatic, economic, financiar, militar etc., autorităţile ruse afirmă constant că nu forţează părţile şi că va susţine orice soluţie la care ar ajunge Republica Moldova şi Transnistria. Prezintă însă interes faptul că ministrul Lavrov nu este de acord cu opinia unor membri ai Uniunii Europene că Transnistria ar fi un test de sinceritate pentru Rusia şi, dacă ea va soluţiona problema transnistreană, atunci va demonstra că este cointeresată de securitatea europeană. Ministrul rus schimbă optica — “testul interesului Rusiei în securitatea europeană nu este soluţionarea problemei transnistrene, ci crearea unui scut antirachetă comun NATO-Rusia. Dacă e să vorbim despre testul de securitate europeană, sînt convins că capacitatea de a crea un sistem european de apărare antirachetă în comun Rusia-NATO ar fi un test mult mai dur privind sinceritatea declaraţiilor că securitatea este indivizibilă”. Astfel, UE vrea la început manifestarea sincerităţii prin dovada soluţionării unui conflict regional dependent totalmente de voinţa Rusiei şi doar apoi purcederea la construcţii comune de ordin strategic. Rusia vrea invers, la început construirea unui scut comun cu NATO, iar sub acest scut lucrurile să rămînă neschimbate.

Organele de forţa transnistrene sfidează stabilitatea din Zona de Securitate

La şedinţa din 13 ianuarie 2011, delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificata de Control (CUC) şi-a exprimat îngrijorarea în privinţa acţiunilor organelor de forţa transnistrene care au instalat unilateral posturi de control în locul celor reduse de forţele mixte de menţinere a păcii. Aceste acţiuni reprezintă o încălcare a actelor normative ce reglementează procesul de pacificare. Reprezentanţii Transnistriei a refuzat să discute subiectul în cauză. În acelaşi context, membrii CUC din partea Republicii Moldova şi-au manifestat îngrijorarea şi în legătură cu faptul că vameşii transnistreni recurg la reţinerea mijloacelor de transport ale forţelor mixte de menţinere a păcii, încălcînd astfel hotărîrile CUC cu privire la libera circulaţie a pacificatorilor în Zona de Securitate. În cadrul aceleaşi şedinţe CUC a fost acceptat în calitate de expert CUC din partea Ucrainei locotenent-colonelul Vladimir Talikov, ataşat militar pe lîngă Ambasada Ucrainei în Republica Moldova.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet