Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 17–31 ianuarie 2011

Miroslav Lajčák a fost desemnat reprezentant special al UE în Moldova

La 24 ianuarie 2011 şeful Delegaţiei UE în RM, Dirk Schuebel, a anunţat că UE a desemnat un nou reprezentant în Republica Moldova, care se va preocupa de reglementarea transnistreană. Declaraţia dlui Dirk Schuebel a fost dată publicităţii de Agenţia INFOTAG: “Potrivit Acordului de la Lisabona, a fost format Serviciul European pentru Acţiune Externă. În locul domnului Kalman Mizsei UE va fi reprezentată în calitate de observator în formatul de negocieri 5+2 de către domnul Lajčák, fostul ministru al afacerilor externe al Slovaciei”. Aceeaşi Agenţie INFOTAG a publicat CV-ul lui Miroslav Lajčák, “cetăţean slovac, catolic, născut pe 6 martie 1963 la Poprad (Cehoslovacia)A absolvit facultatea de drept a Universităţii Comenius (Bratislava), a studiat dreptul internaţional la Moscova, a învăţat la Centrul European «George Marshall» din Garmisch-Partenkirchen (Germania). Din 1988 activează în diplomaţia Cehoslovaciei, apoi a Slovaciei. În 1991–1993 a lucrat la ambasadele cehoslovace şi slovace de la Moscova, apoi a lucrat în aparatul central al MAE al Slovaciei. În 1994–1998 a fost ambasador în Japonia. Cunoaşte limbile rusă, engleză, germană, bulgară şi sârbo-croată. În 2001–2005 Lajčák a fost ambasador al Slovaciei în Iugoslavia (din 2003 în Serbia şi Muntenegru) şi prin cumul ambasador în Albania şi Macedonia (cu reşedinţa la Belgrad). Din decembrie 2005 până în mai 2006 Lajčák a fost reprezentantul special al Înaltului reprezentant al UE Javier Solana în problema pregătirii şi desfăşurării referendumului pentru independenţa Muntenegrului. Aici Lajčák a jucat un rol important în asigurarea pe linia diplomaţiei europene a secesiunii Muntenegrului din statul Serbia şi Muntenegru. La 1 iulie 2007 Miroslav Lajčák a ocupat funcţia de Înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale şi Reprezentant special al UE în Bosnia şi Herţegovina. În 2009–2010 Lajčák a fost ministru al afacerilor externe al Slovaciei. În decembrie 2010 a fost numit director de ţară în Rusia, vecinii din Est şi Balcanii de Vest în departamentul de politică externă al UE (Managing Director for Russia, Eastern Neighborhood and the Western Balkans in the EU’s External Action Service)”.

Următoarea rundă de consultări privind reglementarea transnistreană

Următoarea rundă de consultări în reglementarea transnistreană în format “5+2” va avea loc în perioada 14–15 februarie 2011, la Viena. Trei dintre participanţii la consultări vor debuta în noua lor postură. Este vorba despre noul vicepremier pentru reintegrarea al Republicii Moldova Moldovei, Eugen Carpov, care îl va înlocui pe ex-vicepremierul moldovean, Victor Osipov; noul reprezentant special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Giedrius Cekuolis, care reprezintă preşedinţia lituaniană a OSCE, în locul reprezentantului Kazahstanului; şi reprezentantul special al UE, fostul ministru de externe al Slovaciei, Miroslav Lajkac, numit participant la negocieri din partea UE în locul lui Kalman Mizsei. Acum patru luni, la 1 octombrie 2010, şi Ucraina a numit un nou reprezentant special la negocieri, Igor Harcenko, acesta însă a debutat în noiembrie 2010 la consultările în format “5+2” de la Kiev. Rusia a numit un nou reprezentant special în procesul reglementării transnistrene, Serghei Gubarev, în mai 2010. În vederea pregătirii întîlnirii de la Viena reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Giedrius Cekuolis, a efectuat la 19 ianuarie o vizită la Tiraspol, unde s-a întîlnit cu conducerea Transnistriei. La întrevederea cu şeful diplomaţiei de la Tiraspol, Vladimir Yastrebceak, Giedrius Cekuolis a declarat că preşedinţia Lituaniei în OSCE intenţionează să joace un rol activ în normalizarea relaţiilor dintre Tiraspol şi Chişinău, printre obiectivele imediate ale preşedinţiei lituaniene fiind reluarea consultărilor în formatul “5+2” la nivel oficial, consolidarea activităţii grupurilor de experţi ai Moldovei şi Transnistriei. Vladimir Yastrebceak a reiterat poziţia Tiraspolului referitor la posibilitatea reluării activităţii oficiale a formatului “5+2”, care constă în faptul că “orice probleme legate de această temă necesită o activitate şi o pregătire minuţioasă împreună cu toţi partenerii internaţionali, cu ţările garante Rusia şi Ucraina”. La Chişinău, Giedrius Cekuolis a avut o întrevederea cu Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, care a menţionat că “diplomaţia moldovenească va purta un dialog activ cu partenerii externi în vederea avansării procesului de reglementare şi valorificării iniţiativelor politice majore lansate în anul 2010”. Cei doi oficiali au căzut de acord în privinţa necesităţii relansării necondiţionate a negocierilor oficiale în format “5+2”. Giedrius Cekuolis a subliniat că pe agenda discuţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol ar trebuie să aibă prioritate probleme legate de libera circulaţiei a persoanelor şi mărfurilor între cele două maluri ale Nistrului. La rîndul lui, ministrul Leancă a confirmat disponibilitatea Guvernului Moldovei de a promova în continuare măsurile de consolidare a încrederii, menite să creeze o atmosferă favorabilă în procesul de reglementarea a conflictului.

Rusia şi Ucraina pledează pentru integritatea teritorială a Moldovei, dar…

Ambasadorului Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valerii Kuzimin, a oferit la 24 ianuarie 2011 un interviu Agenţiei Info-Prim Neo în care a menţionat că ţara sa susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova şi pledează pentru soluţionarea problemei transnistrene prin intermediul oferirii Transnistriei unui statut garantat. Potrivit lui Kuzimin, integritatea teritorială nu înseamnă automat şi caracterul unitar al statului, existînd modele de state federative şi chiar confederative. El a mai menţionat că în procesul de reglementare se va schimba şi formatul implicării internaţionale în acest proces. Actuala misiune militară mixtă va fi substituită de o misiune civilă, multinaţională, de pacificare. Dar acest aspect va interveni abia în faza finală a procesului şi nicidecum nu reprezintă o premisă de început. Ambasadorul Kuzimin a condamnat exacerbarea fobiilor legate de prezenţa militară rusă în Transnsitria, subliniind că desfăşurarea bazelor militare americane în România şi Bulgaria influenţează mult mai mult instabilitatea politică din regiune. În aceeaşi ordine de idei, la 28 ianuarie 2011, Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Constantin Grişcenco, a declarat că soluţionarea paşnică a problemei transnistrene răspunde intereselor naţionale ale ţării sale. Această poziţie este clară, fermă şi echilibrată. Conflictul urmează a fi soluţionat respectînd integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, iar Transnsitria trebuie să obţină un statut juridic special în cadrul Republicii Moldova.

Reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei au vizitat depozitul de muniţii de la Colbasna

La 26 ianuarie 2011, reprezentaţii speciali ai Rusiei şi Ucrainei în reglementarea conflictului transnistrean, Serghei Gubarev şi Igor Harcenko, însoţiţi de liderul transnistrean, Igor Smirnov, au vizitat depozitul de arme din Colbasna, situat în stînga Nistrului. Inspectorii s-au arătat mulţumiţi de starea muniţiilor din depozit, declarînd că “stocarea acestora nu prezintă nici un pericol… deşi, suprafaţa de protecţie a unora a expirat şi ele trebuiesc transportate în locuri speciale pentru reciclare”. Pe de altă parte, Igor Smirnov a declarat că aflarea muniţiilor pe teritoriul transnistrean este o garanţie împotriva agresiunii Moldovei, din cauză că “atitudinea Chişinăului faţă de cetăţenii transnistreni, care nu au trăit niciodată în Moldova şi nu au planuri de a face acest lucru nu s-a îmbunătăţit”.

Sovietul suprem al Transnistriei şi-a început activitatea

La 19 ianuarie 2011, la Tiraspol, şi-a început activitatea Sovietul suprem de legislatura a V-a al Transnistriei, ales pe 12 decembrie 2010. Preşedinte al forului legislativ transnistrean a fost ales Anatolii Kaminskii, deputat din partea partidului “Obnovlenie”, care dispune de 28 de mandate din 43. Vicepreşedinţi ai Sovietului suprem au fost aleşi — Mihail Burla, care va deţine şi funcţia de preşedinte al comisiei parlamentare pentru politică economică, buget şi finanţe; şi Serghei Ceban, care va deţine şi funcţia de preşedinte al comisiei pentru sănătate, protecţie socială. În total, Sovietul suprem va avea 7 comisii pentru:

În activitatea sa, Sovietul suprem se va axa pe soluţionarea problemelor sociale. Una din probleme este statutul limbilor ucraineană şi moldovenească, care sînt declarate drept limbi oficiale, însă potrivit preşedintelui comisiei pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură — Vladimir Bodnari, au acest statut doar pe hîrtie. Bondari susţine că există probleme imense pentru obţinerea educaţiei în limba moldovenească, doar Rusia şi Ucraina oferă suport substanţial în acest sens, iar din partea Republicii Moldova şi României nimeni nu acordă nici un suport. În pofida acestui fapt, că moldovenii cunosc şi comunică în limbile rusă şi ucraineană, în educaţie toţi urmează a fi egali". Printre priorităţile în domeniul politicii externe, preşedintele legislativului transnistrean Kaminskii a evidenţiat eforturile pentru recunoaşterea independenţei Transnsitriei şi “consolidarea activităţii de cooperare cu comitetele Dumei de Stat a Rusiei, precum şi lucru pe linia cooperării între parlamentarii transnistreni şi cei ruşi”.

Proiectul modificării constituţiei Transnistriei a fost dat publicităţii

La 28 ianuarie 2011, Sovietul suprem al Transnistriei a dat publicităţii proiectul modificării constituţiei pentru a fi consultat şi discutat de opinia publică. Preşedintele Sovietului suprem, Anatolii Kaminskii, a declarat că proiectul a fost elaborat de o comisie constituţională, în cadrul căreia din decembrie 2009 au activat reprezentanţii instituţiilor puterii legislative, executive şi judecătoreşti. Principalele probleme constituţionale supuse revizuirii au fost coordonate cu reprezentanţii celor trei puteri, la bază fiind puse principiile checks and balances. De asemenea, s-a subliniat că proiectul a fost elaborat în cadrul iniţiativei de armonizare a legislaţiei Transnistriei cu cea a Rusiei. În acest sens, se preconizează introducerea funcţiei de prim-ministru, care va coordona activitatea guvernului (în prezent Transnistria are un sistem prezidenţial pur, preşedintele fiind şeful executivului), urmează a fi micşorat numărul deputaţilor în forul legislativ, aceştia activînd permanent. Proiectul prevede modificarea procedurilor de numire a judecătorilor, care se va face după modelul rusesc — judecătorii vor fi numiţi de Sovietul suprem, la propunerea preşedintelui. Censul de vîrstă pentru judecători va fi mărit de la 65 la 70 de ani. Va fi modificată şi procedura de numire a conducătorilor administraţiei locale din oraşe şi raioane, care vor fi numiţi de prim-ministru după consultările cu sovietele locale, se presupune că acest mecanism de numire va consolida responsabilitate celor numiţi. Proiectul de modificare a constituţiei transnistrene va fi examinat în prima lectură la 9 martie 2011, iar adoptarea lui finală se preconizează pentru toamna anului curent. O parte a noilor norme constituţionale vor intra în vigoare în anul curent, iar cele referitoare la formarea guvernului din 2012, după alegerile prezidenţiale preconizate pentru decembrie 2011.

1–16 ianuarie 2011 1–14 februarie 2011