Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 29 martie – 11 aprilie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #71 |

Regimul vamal la frontiera moldo-ucraineană

La 3 aprilie s-a împlinit o lună de la introducerea regimului vamal unificat moldo-ucrainean, potrivit căruia doar mărfurile însoţite de specimenele vamale moldoveneşti sînt lăsate să treacă peste frontiera moldo-ucraineană. Viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Vladimir Handogii, a declarat în cadrul unui briefing la 31 martie la Kiev că schemele netransparente de circulaţie a mărfurilor peste frontiera moldo-ucraineană nu mai funcţionează, iar contrabanda de mărfuri este prevenită de către serviciile ucrainene de grăniceri. Potrivit lui Handogii, situaţia la punctele de trecere de pe segmentul transnistrean al frontierei se normalizează, iar tensiunea scade. În acelaşi timp, în ciuda interdicţiei autorităţilor separatiste, tot mai multe întreprinderi şi companii transnistrene se înregistrează la Chişinău şi astfel obţin dreptul de a efectua operaţiuni de import-export în mod legal.

Deşi se înregistrează o scădere a numărului de cazuri de contrabandă la frontiera moldo-ucraineană, problema acumulării mărfurilor de contrabandă pe teritoriul Transnistriei destinate Ucrainei şi altor state mai există încă. Potrivit unor declaraţii făcute de către prim vicepreşedintele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, Alexandr Fiodorov, doar în luna martie pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene au fost depistate 53 cazuri de contrabandă în valoare de 435.000 de grivne ucrainene (aprox. 86,000 USD). Anterior, Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenco, într-un interviu publicaţiei ruse Kommersant Vlasti, a estimat valoarea contrabandei la frontiera moldo-ucraineană la 200–250 milioane de dolari, iar daunele pricinuite de aceasta bugetului ucrainean — la 100 milioane de dolari anual. Potrivit mass-media ucraineană şi rusă, în cele mai dese cazuri contrabanda depistată constă din băuturi spirtoase, carne de pasăre şi alte produse alimentare.

La problema contrabandei pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene s-a referit şi Generalul Ferenz Bamfi, Şeful Misiunii UE de asistenţă la frontieră. În cadrul unui briefing ţinut la 6 aprilie la Kiev Generalul Bamfi a declarat că situaţia de la frontiera moldo-ucraineană se află sub controlul deplin al organelor de resort ale Ucrainei, însă problema contrabandei pe sectorul transnistrean al frontierei rămîne una actuală în principal datorită interdicţiei impuse de către autorităţile de la Tiraspol agenţilor economici din regiune de a se înregistra la Chişinău. Cu toate acestea, pînă în prezent 106 de agenţi economici transnistreni s-au înregistrat permanent sau provizoriu la Camera Înregistrării de Stat a RM, iar misiunea UE de asistenţă la frontieră monitorizează modul în care acestora le este restituită taxa pe valoare adăugată, a mai declarat Bamfi.

Pe de altă parte, autorităţile de la Tiraspol continuă să susţină că sînt supuse unei “blocade economice” din partea Ucrainei şi Republicii Moldova, iar departamentul economic al regiunii estimează pagubele suferite de regiune în urma a 35 de zile de “blocadă” la circa 89 milioane de dolari SUA. Declaraţiile autorităţilor separatiste precum că regiunea s-ar afla în pragul unei catastrofe umanitare au fost respinse în mai multe rînduri de către reprezentanţi ai autorităţilor ucrainene şi moldovene, precum şi de către reprezentanţi ai UE şi OSCE. “Nu există nici o blocadă. Există o auto-blocadă, pentru că anumite încărcături care aparţin autorităţilor transnistrene sînt lăsate să treacă. Are loc o «filtrare» a intereselor”, declara ceva mai devreme Preşedintele ucrainean în interviul pentru Kommersant Vlasti.

În acelaşi timp, mass-media rusă a anunţat că Federaţia Rusă pregăteşte o partidă nouă de ajutor umanitar pentru Transnistria, precum şi asistenţă financiară pentru republica separatistă. La 3 aprilie, reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Mihail Kaminin, a făcut o serie de declaraţii în care a explicat motivele pentru care Rusia acordă ajutor umanitar Transnistriei. Potrivit lui Kalminin, ceea ce încearcă să obţină Chişinăul de fapt este să priveze Tiraspolul de principalele sale surse de venit, să provoace o criză socială în Transnistria pentru a schimba actual regim cu care “nu se poate înţelege” şi pentru a aduce Transnistria sub jurisdicţia RM. “Disponibilitatea ruşilor de a ajuta bătrînii, copiii, pe toţi cei nevoiaşi, trebuie să fie percepută nu doar ca un gest umanitar, ci mai întîi de toate ca un apel univoc către conducerea Moldovei şi Ucrainei de a-şi alinia acţiunile la interesele generale de a păstra stabilitatea …pacea şi liniştea din regiune,” a mai declarat Kaminin, potrivit paginii de Internet a Ministerului rus de Externe.

Negocierile în format “5+2”

Runda de negocieri programată pentru 4–5 aprilie a fost amînată pentru o perioadă indefinită, potrivit Misiunii OSCE la Chişinău. Potrivit Şefului Misiunii, William Hill, runda a fost amînată din cauza contradicţiilor care au apărut între părţi în urma introducerii regimului vamal nou la frontiera moldo-ucraineană.

Ministerul Reintegrării de la Chişinău a dat publicităţii la 4 aprilie un comunicat în care este enunţată necesitatea reluării procesului de negocieri şi continuării procesului de reglementare politică a conflictului transnistrean.

Pe de altă parte, la 4 aprilie liderul separatist transnistrean, Igor Smirnov, a declarat în cadrul “comitetului inter-departamental anti-blocadă” transnistrean că “negocierile nu vor începe pînă cînd Transnistriei nu îi va fi restituit dreptul la activitatea economică externă, prevăzut în Memorandum-ul din 1997.”

Congresul “deputaţilor” de toate nivelele ai Transnistriei

Pe 31 martie la Tiraspol a avut loc cel de-al “şaselea congres al deputaţilor de toate nivelele” ai Transnistriei, convocat la iniţiativa “sovietului suprem” în legătură cu situaţia de “criză” creată în urma iniţierii “blocadei economice” a Transnistriei de către Ucraina şi Moldova. Potrivit mass-media transnistrene, la “congres” au participat 660 de reprezentanţi ai “sovietelor de deputaţi” de toate nivelele. “Congresul” a fost deschis de către aşa-zisul “preşedinte” al Transnistriei, Igor Smirnov, care, printre altele, a chemat Rusia să treacă de la declaraţii politice la acţiuni concrete pentru a evita “lichidarea statalităţii Transnistriei”, care ar fi scopul urmărit de către conducerea de la Chişinău. “Congresul” a adoptat o rezoluţie, în care se propune organizarea unui referendum cu privire la relaţiile cu Republica Moldova. Potrivit presei transnistrene, acestea ar putea avea loc odată cu alegerile “prezidenţiale” prevăzute pentru sfîrşitul anului 2006 sau chiar mai devreme.

Autorităţile de la Chişinău au declarat că în cazul în care această decizie este pusă în aplicare, rezultatele aşa-zisului referendum vor avea aceiaşi soartă ca şi toate celelalte “scrutine” organizate de către autorităţile separatiste pînă în prezent — nu vor fi recunoscute nici de autorităţile de la Chişinău, nici de către comunitatea internaţională. Reprezentantul special al Ucrainei în problema transnistreană, vice-ministrul ucrainean de externe, Andrei Veselovski, a calificat drept “provocatoare” pentru Ucraina decizia “congresului” transnistrean. Veselovski a respins, printre altele, declaraţiile făcute de liderul separatist Smirnov precum că decizia Ucrainei de a aplica regimul vamal unificat se datorează unor interese de conjunctură a unor funcţionari ucraineni şi a fost luată în contextul alegerilor parlamentare din Ucraina. “Nu este vorba de o decizie de conjunctură, ci despre o decizie a Guvernului Ucrainei, îndreptată spre restabilirea unui regim vamal normal la frontierele europene”, a mai declarat Vasilovski, citat de Regnum.ru.