Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 20 decembrie 2005 – 15 ianuarie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #65 |

Belgia a preluat preşedinţia OSCE pentru 2006

Conflictele îngheţate din fosta URSS şi crima organizată vor fi priorităţile preşedinţiei belgiene a OSCE în 2006, a declarat ministrul belgian de Externe, Karel De Gucht, în cadrul şedinţei Consiliului Permanent al OSCE din 12 ianuarie. Ministrul de Gucht şi-a exprimat speranţa ca anul 2006 va fi unul al “noilor oportunităţi” în problema conflictelor îngheţate şi a chemat la reluarea negocierilor în problema transnistreană, potrivit unui comunicat de presă al OSCE. În acelaşi timp, publicaţia electronică Regnum.ru, făcînd referinţă la un interviu acordat de ministrul de Gucht la 11 ianuarie BBC, l-a citat pe acesta declarînd că există puţine şanse ca conflictul transnistrean să fie soluţionat în 2006.

De Gucht îşi va concentra atenţia asupra problemei prezenţei militare ruse în regiune, dar consideră ineficientă reluarea discuţiilor cu privire la retragerea trupelor şi muniţiilor ruse din regiune potrivit rezoluţiilor Summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999. Potrivit Regnum.ru, ministrul de Gucht a discutat deja problema statutului acestora în regiune cu ministrul rus de Externe, care s-a arătat deschis pentru discuţii. În acelaşi timp, Gucht a declarat că unul din “factorii care complică situaţia” este poziţia Moldovei, care insistă asupra modelului statului unitar, şi s-a arătat înclinat să susţină ideea federalizării Moldovei, mai transmite Regnum.ru cu referinţă la BBC.

“Sovietul Suprem” de la Tiraspol şi-a început activitatea

Evghenii Şevciuk va fi Speaker-ul noului “Soviet Suprem” transnistrean ales în scrutinul din 11 decembrie 2005. Şevciuk, liderul mişcării “Obnovlenie” sprijinită de businessul mare din regiune, a fost ales preşedinte al nou-alesului legislativ prin votul a 39 din 41 de “deputaţi” prezenţi. Contracandidatul lui Şevciuc şi Speaker al celor trei legislaturi anterioare, Grigori Maracuţa, şi-a retras candidatura în favoarea liderului mişcării care a acumulat cele mai multe voturi şi pentru a da o “şansă de a se realiza tinerilor”. Reamintim că în alegerile legislative din Transnistria din 11 decembrie 2005, alegeri nerecunoscute de către autorităţile moldovene şi comunitatea internaţională, mişcarea “Obnovlenie” a acumulat 23 din cele 43 de mandate de deputat în “Sovietul Suprem” de la Tiraspol.

Evghenii Şevciuk are 37 de ani şi este considerat un asociat al Firmei “Şerif”, cea mai mare corporaţie privată din Transnistria, al cărui angajat a fost înainte de a fi deputat şi vice-speaker în legislativul precedent. Cunoscut ca autor al unui şir de iniţiative legislative liberale, mai mulţi observatori văd în Şevciuk liderul politic care ar reprezenta o alternativă actualei conduceri transnistrene, iar Preşedintele Voronin l-a numit candidatura cea mai de perspectivă în negocierile cu Moldova. În acelaşi timp, unul din ideologii regimului transnistrean, ofiţerul “ministerului securităţii” de la Tiraspol, Dmitri Soin, a calificat conjunctura politică din actualul “Soviet Suprem” drept una al “consensului şi compromisului” dintre principalele forţe politice ale Transnistriei, şi care nu a justificat aşteptările conducerii de la Chişinău ca noul “parlament” să fie un “focar al opoziţiei destructive”.

Pe de altă parte, la 30 decembrie Premierul moldovean şi cel ucrainean au semnat o Declaraţie comună cu privire la reglementarea tranzitului de mărfuri prin frontiera moldo-ucraineană. Potrivit acesteia, din 25 ianuarie vor intra în vigoare procedurile vamale unificate moldo-ucrainene, potrivit cărora prin frontiera moldo-ucraineană vor putea trece doar mărfurile însoţite de documente cu ştampilele vamale ale Republicii Moldova.

De rînd cu monitorizarea UE a frontierei moldo-ucrainene lansate la 1 decembrie 2005, această măsură ar putea cauza pierderi importante marilor întreprinderi transnistrene, şi în special firmei “Şerif”, care deţine partea cea mai mare din operaţiunile de import-export ale regiunii transnistrene. În situaţia în care existenţa conflictului nu mai devine avantajoasă pentru astfel de actori importanţi, se prea poate ca politicienii care reprezintă interesele acestora să fie într-adevăr mai disponibili pentru identificarea unei soluţii pentru conflictul transnistrean.

6–19 decembrie 2005 16–31 ianuarie 2006