Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #18 |
În Concluziile Consiliului Uniunii Europene de la Bruxelles, din 16–17 octombrie, UE şi-a reiterat sprijinul pentru eforturile OSCE de a identifica o soluţie politică durabilă pentru conflictul transnistrean şi a chemat Federaţia Rusă să întreprindă toate măsurile necesare pentru a-şi evacua patrimoniul militar dislocat în regiunea transnistreană pînă la sfîrşitul anului 2003, potrivit angajamentelor asumate la Porto. În acelaşi timp, UE a subliniat necesitatea unei abordări constructive a problemei şi a îndemnat Rusia şi Ucraina, alături de OSCE, să-şi onoreze în deplină măsură calitatea de mediatori.
În cadrul unei noi runde de negocieri care a avut loc la Chişinău şi Tiraspol, pe 29 şi 30 octombrie, reprezentanţii mediatorilor — Rusia, Ucraina şi OSCE — au finalizat acordul politic de bază asupra căruia au lucrat în cadrul a două runde anterioare la Zagreb şi Kiev şi au convenit să prezinte acest document celor două părţi aflate în conflict la cel mai înalt nivel — Preşedintelui Voronin şi liderului transnistrean Igor Smirnov.
Potrivit Basa-press, purtătorul de cuvînt al Misiunii OSCE din Moldova, Klaus Neukirch, a declarat că textul acestui document va putea deveni public doar după ce va fi prezentat oficial părţilor aflate în conflict.
Anterior, Iurie Roşca a calificat acest document drept un plan secret de subminare şi de distrugere a regimului constituţional al Republicii Moldova pus la cale de forţe ostile independenţei şi suveranităţii statului, după ce în timpul unei întîlniri cu Şeful Misiunii OSCE din Moldova, William Hill, nu i-a fost satisfăcută cererea de a i se prezenta proiectul documentului în cauză.
În cadrul unei conferinţe de presă susţinută de William Hill, la 30 octombrie, la Chişinău, acesta a declarat că proiectul documentului respectiv a fost elaborat la cererea negociatorilor moldoveni şi a celor transnistreni şi conţine o serie de soluţii de compomis cu privire la organizarea de stat, delimitarea competenţelor şi la sistemul de garanţii al viitoarei federaţii moldoveneşti. Potrivit lui Hill, acest proiect se deosebeşte de cel de la Kiev prin detalierea problemelor pe care le abordează şi prin faptul că reflectă experienţa acumulată de mediatori pe parcursul unui an şi jumătate de la lansarea iniţiativei de federalizare.
Întruniţi într-o nouă şedinţă la Bender (Tighina), membrii Comisiei Unificate de Control nu au reuşit să găsească o soluţie de compromis în problema cererii administraţiei oraşului Bender (Tighina) de a evacua contingentul de poliţie moldovenească dislocat în acest oraş şi nici în problema asigurării transparenţei unităţilor militare dislocate în zona de securitate de-a lungul Nistrului. Poziţiile divergente şi atmosfera tensionată din cadrul comisiei i-au determinat pe membrii acesteia să amîne discuţiile pentru o şedinţă ulterioară.
Nici membrii Comisiei Constituţionale Mixte, care şi-a reluat activitatea pe 28 octombrie, după o pauză de mai multe săptămîni, nu au reuşit să ajungă la o poziţie de compromis pe marginea vreunuia din articolele Titlului I al viitoarei Constituţii federale care ar descrie bazele constituţionale ale viitoarei federaţii moldoveneşti. Discuţiile asupra celor mai litigioase aspecte — structura organelor puterii de stat, divizarea competenţelor, limbile oficiale şi chiar denumirea statului — au fost amînate pentru săptămîna viitoare.
Federaţia Rusă a reluat procesul de retragere a patrimoniului militar rus din regiunea trasnistreană după ce Guvernul Federaţiei Ruse a acordat Republicii Moldova o finanţare nerambursabilă în valoare de 105 milioane dolari SUA, din care 100 milioane dolari SUA vor fi utilizaţi pentru stingerea unei părţi a datoriilor Moldova Gaz faţă de concernul rus Gazprom pentru gazele livrate regiunii transnistrene, îndeplinind astfel condiţia înaintată de autorităţile transnistrene pentru deblocarea procesului de evacuare a patrimoniului militar rus din regiune. Potrivit hotărîrii Guvernului rus, fondurile vor fi alocate în mai multe tranşe pe parcursul anilor 2003–2004, în mod proporţional cu termenele de evacuare a patrimoniului militar rus din regiune, iar partea moldovenească va asigura condiţiile necesare pentru evacuare în volum deplin a acestuia pînă la 31 decembrie 2003.
Şeful Misiunii OSCE din Republica Moldova, William Hill, a opinat în cadrul unei conferinţe de presă că chiar dacă militarii ruşi vor expedia transporturile de muniţii într-un ritm susţinut şi potrivit unui grafic compact, evacuarea completă a patrimoniului militar rus ar putea dura circa cinci luni şi s-ar putea încheia abia în prima jumătate a anului 2004.
Anterior, mai multe partide de opoziţie au recurs la o serie de acţiuni de protest faţă de nerespectarea de către Federaţia Rusă a termenelor de retragere a patrimoniului său militar din Transnistria. Astfel, Partidul Popular Creştin Democrat a propus Parlamentului spre adoptare un proiect de hotărîre în care Rusiei i s-ar fi cerut retragerea necondiţionată a armatei sale din regiunea de est a Moldovei, propunere care a fost respinsă de majoritatea parlamentară comunistă pe motiv că o asemenea hotărîre ar destabiliza situaţia şi ar tensiona relaţiile bilaterale ale Moldovei cu Federaţia Rusă. PPCD şi-a reiterat poziţia de protest în cadrul unui miting organizat la Chişinău pe 26 octombrie. În acelaşi timp, Partidul Social-Liberal a adoptat la 26 octombrie o declaraţie în care şi-a exprimat îngrijorarea faţă de întîrzierea retragerii patrimoniului militar rus din Transnistria şi şi-a arătat nedumerirea faţă de lipsa unei reacţii pe potrivă din partea autorităţilor de la Chişinău.
Patronatele din telecomunicaţii şi informatică au solicitat convocarea unei şedinţe extraordinare a Consiliului de Administraţie a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică pentru a examina şi soluţiona criza telefonică între cele două maluri ale Nistrului. Reamintim că de la începutul lunii septembrie telefonia fixă şi mobilă între malul stîng şi cel drept ale Nistrului sînt blocate, iar reţelele de telefonie mobilă din Moldova sînt bruiate de către partea transnistreană.
Între timp, de la 1 noiembrie, Republica Moldova a introdus un nou sistem de numerotare telefonică în cadrul căruia ANRTI s-a angajat să atribuie părţii transnistrene 3 milioane de numere pentru telefonia fixă şi cea mobilă, cu condiţia că operatorii din Transnistria se vor înregistra la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova şi vor primi licenţele corespunzătoare. Drept răspuns, autorităţile transnistrene au declarat că nu vor implementa planul elaborat de Chişinău pe care l-au calificat drept discriminatoriu faţă de reţelele de telecomunicaţii din Transnistria şi că vor implementa propriul plan de telefonie cu începere din 7 noiembrie. Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii (UIT) a publicat la 1 noiembrie curent în buletinul său operaţional un aviz prin care a constatat ilegalitatea acestuia.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |