Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 1–30 septembrie 2011

Pregătiri de alegeri în Transnistria

Deşi alegerile prezidenţiale din Transnistria urmează să aibă loc pe 11 decembrie 2011 principalii protagonişti au fost demult identificaţi: Igor Smirnov, care intenţionează să candideze pentru al cincilea mandat; Evghenii Şevciuk, fost preşedinte al Sovietului Suprem şi al partidului majoritar “Obnovlenie”; actualul preşedinte al Sovietului suprem şi lider al “Obnovlenie”, Anatoliy Kaminskiy. Înregistrarea candidaţilor a început la 11 septembrie şi cu certitudine vor exista şi alţi candidaţi, mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Intriga principală a alegerilor ţine de preferinţele cercurilor guvernante ruseşti pentru vreun candidat. Deocamdată, există indicii care arată că Moscova mizează pe Anatoliy Kaminskiy. Acestuia i-a fost trimis mesajul de felicitare din partea “omologului”, preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Boris Grîzlov, cu prilejul marcării a 21 de ani de la proclamarea independenţei Transnistriei. De asemenea, Anatoliy Kaminskiy este invitatului partidului de guvernămînt din Rusia “Edinaia Rossia” la cel de al XII-lea congres, programat pentru 23–24 septembrie la Moscova.

Liderul mişcării obşteşti “Vozrojdenie”, deputatul Sovietului suprem al Transnistriei, Evghenii Şevciuk, a fost acum cîţiva ani oponentul principal al lui Igor Smirnov şi o figură de alternativă pentru cercurile decizionale de la Moscova, însă Şevciuk a fost supus presiunilor şi s-a văzut nevoit să renunţe atît la funcţia de preşedinte al Sovietului suprem, cît şi la cea de lider al “Obnovlenie”. Cu toate acestea, Şevciuk are potrivit sondajelor de opinie un rating relativ înalt. În campania electorală curentă Şevciuk pune accentele pe problemele sociale: atingerea unor standarde pentru un trai decent; apărarea intereselor categoriilor de cetăţeni cu vulnerabilităţi; combaterea corupţiei etc. La rîndul lui, Igor Smirnov, deşi nu a intrat încă în cursa electorală, a lăsat să se înţeleagă ca va pune accentele, ca de obicei, pe asigurarea “orînduirii constituţionale a Transnistriei ca stat suveran şi independent”.

Pentru desfăşurarea alegerilor Comisia Electorală Centrală (CEC) din Transnistria va dispune de un buget de aproximativ $0.77 milioane. Demararea campaniei electorale a fost însoţită de nedumeriri legate de creşterea numărului de alegători cu drept de vot cu ~ 5300 pe fundalul descreşterii populaţiei în ultimul an cu ~4000 de persoane. Potrivit CEC, în Transnistria numărul total de alegători este de aproximativ 406000.

Întîlnirea Premierul Vlad Filat cu liderul transnistrean Igor Smirnov

În perioada 8–9 septembrie 2011, la Bad Reichenhall, Germania, a avut loc o conferinţă dedicată consolidării măsurilor de încredere în procesul de reglementare transnistreană. Evenimentul s-a desfăşurat sub egida OSCE şi i-a avut drept protagonişti pe Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, şi liderul transnistrean, Igor Smirnov. Potrivit premierului Vlad Filat, “întrevederea a fost precedată de o discuţie cu secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei, Emily Haber, cu participarea ministrului de Externe al Lituaniei, Audronius Azubalis, preşedinte în exerciţiul al OSCE, şi a altor reprezentanţi ai formatului de negocieri 5+2”. Printre participanţii la eveniment s-au mai numărat: reprezentantul special al OSCE pentru conflicte îngheţate, Giedrius Cekuolis, şeful misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler, reprezentantul Rusiei, Serghei Gubarev, reprezentantul special al Ucrainei în procesul de reglementare transnistreană, Igor Harcenko, ambasadorul Ucrainei în Moldova, Serghei Pirojkov, reprezentantul UE în procesul de reglementare transnistreană, Miroslav Lajcak, şeful delegaţiei UE în Moldova, ambasadorul Dirk Shuebel, asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA, participant din partea SUA în procesul de reglementare transnistrean, Daniel Russel. Discuţiile au permis convenirea asupra: necesităţii deblocării circulaţiei transportului feroviar de mărfuri şi pasageri pe segmentul transnistrean de cale ferata; soluţionarea problemelor din domeniul comunicaţiilor (telefonia fixa, mobila şi de serviciile de poşta); semnarea regulamentului comun privind activitatea grupurilor de experţi pentru consolidarea măsurilor de încredere. O componentă distinctă a întîlnirii a fost cea referitoare la reluarea procesului de negocieri în format “5+2”. Liderul transnistrean a insistat asupra eliminării barierelor în activitatea comercială externă a Transnistriei. De asemenea, Igor Smirnov a declarat că în eventualitatea reluării negocierilor oficiale în format “5+2”, partea transnistreană va insista asupra egalităţii părţilor.

Întîlnirea Premierului Vlad Filat cu liderul transnistrean Igor Smirnov a provocat reacţii controversate în cercurile politice moldoveneşti. Dacă premierul Filat consideră că întîlnire în cauză este “un pas important în reglementarea transnistreană”, atunci preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, consideră că este vorba despre “o întîlnire controversată”. În replică, Filat i-a cerut într-o conferinţă de presa preşedintelui interimar Marian Lupu sa fie mai calculat în declaraţii, pentru ca afirmaţiile facute pot afecta procesul de reglementare a diferendului trasnistrean şi aduc ofensă celor care au muncit pentru organizarea conferinţei din Germania. Anterior, şi reprezentanţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) au criticat dur chiar intenţia întîlnirii Premierului Filat cu liderul transnistrean. În acelaşi timp, întrevederea de la Bad Reichenhall a fost apreciată în termeni pozitivi de către Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, care consideră că ea va contribui la atingerea consensului între cele două maluri ale Nistrului: “UE speră că părţile vor fi de acord să reia negocierile oficiale la sfîrşitul acestei luni la Moscova. În acest context, aplicarea eficientă a măsurilor de încredere şi continuarea contactelor bilaterale la nivel politic sînt elemente esenţiale pentru succesul soluţionării conflictului transnistrean”.

Reluarea negocierilor oficiale în format “5+2”

La 22 septembrie, în cadrul consultările de la Moscova s-a convenit asupra înţelegerii privind reluarea negocierilor în format “5+2”. Următoarea întrevedere în format “5+2”, atunci cînd se va conveni asupra ei, va fi dedicată principiilor şi modalităţilor de desfăşurarea a negocierilor, precum şi stabilirii agendei de lucru pentru reglementarea problemei transnistrene. Guvernul Republicii Moldova a salutat această decizie, menţionînd “caracterul prioritar al procesului de reintegrare teritorială” şi reafirmînd “angajamentul de a continua eforturile în sensul identificării unei soluţii paşnice şi durabile pentru reglementarea definitivă a acestui conflict”. Potrivit unui comunicat de presă a Guvernului reluarea negocierilor “reprezintă rezultatul logic al eforturilor depuse de către toţi participanţii la proces pe parcursul ultimilor doi ani”. În acest sens au fost evidenţiate eforturile mediatorilor şi observatorilor din partea Federaţiei Ruse, Ucrainei, OSCE, UE şi SUA. De asemenea, comunicatului Guvernului a menţionat efectele unor acţiuni contestate de către opoziţie, în persoana Partidului Comuniştilor don Republica Moldova (PCRM) şi ale Preşedintelui interimar al ţării, Marian Lupu, referitoare la aşa-zisa diplomaţie de fotbal, avîndu-se în vedere cele cîteva întîlniri ale Premierului, Vlad Filat, cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, precum şi conferinţă desfăşurată la începutul lui septembrie sub egida OSCE, cu susţinerea Guvernului Germanie privind consolidarea măsurilor de încredere în procesul de reglementare a problemei transnistrene. Decizia referitoare la reluarea negocierilor a fost salutată de către preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul de Externe al Lituaniei, Audronius Azubalis, şi de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton. În acelaşi timp, liderul transnistrean, Igor Smirnov, şi-a manifestat scepticismul faţă de evenimentul, respectiv, menţionînd că reluarea negocierilor oficiale în format “5+2” nu marchează vreun progres practic.

1–31 august 2011 1–31 octombrie 2011