Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica

Problema transnistreană

brief

Problema transnistreană în perioada 1–31 octombrie 2011

Chişinăul pregăteşte o “foaie de parcurs” pentru reglementarea transnistreană

După întrunirea din 22 septembrie, de la Moscova, în cadrul căreia a fost adoptată decizia de reluarea a negocierilor oficiale în format “5+2” a urmat o perioadă de reconsiderare a situaţiei nou create. La 10 octombrie Premierul Vlad Filat a avut o întrevedere cu Şeful Misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler, care a subliniat că Misiunea OSCE va continua să depună toate eforturile în vederea soluţionării conflictului transnistrean şi mizează pe reluarea propriu-zisă, cît mai curînd, a negocierilor oficiale în format “5+2”. La întrevedere a participat şi Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, care a informat despre paşii care urmează a fi întreprinşi în viitorul imediat pentru identificarea soluţiilor referitoare la reglementarea transnistreană. Vicepremierul Eugen Carpov a subliniat că după întîlnirea de la Moscova procesul de reglementare a intrat într-o fază calitativ nouă, care implică mult mai multă concentrare, eforturi şi responsabilitate din partea celor care sînt implicaţi în procesul de negocieri. De fapt, decizia de la Moscova este un semnal că toţi participanţii sînt dispuşi să identifice cea mai bună soluţie pentru problema transnistreană. În acest sens, autorităţile moldovene lucrează asupra unei strategii de reintegrare a ţării, care să servească la elaborarea unei foi de parcurs în acest sens.

Documentarea Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei

Pe 20 octombrie Viceprim-ministrul Eugen Carpov a avut o întrevedere cu Thomas Hammarberg, Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, aflat în Republica Moldova intr-o vizita de lucru, informîndu-l despre evoluţiile în procesul reglementării transnistrene. Potrivit lui Eugen Carpov, parametrii unei soluţii viabile pentru reglementarea transnistreană sînt: continuarea dialogului politic cu toţi partenerii implicaţi în formatul “5+2”; reintegrarea ţării în frontierele recunoscute la nivel internaţional; respectarea principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova; respectarea drepturilor omului. În acest context, s-a constatat că actualmente în regiunea transnistreană se încalcă drepturile omului, avînd loc reţinerea şi deţinerea ilegală a cetăţenilor, ignorarea drepturilor copiilor de a studia în limba maternă, împiedicarea circulaţiei libere a cetăţenilor.

Ilie Cazac a fost eliberat din detenţie

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, la 31 octombrie a fost eliberat din detenţie cetăţeanul Republicii Moldova, Ilie Cazac. Formal, eliberarea lui Ilie Cazac a survenit ca urmare a graţieri din partea liderului transnistrean, Igor Smirnov. Însă Guvernul Republicii Moldova a exprimat mulţumiri tuturor partenerilor implicaţi formatul de negocieri “5+2”, reprezentanţilor altor state şi organizaţii internaţionale, pentru suportul acordat în procesul de eliberare a lui Ilie Cazac. Fiind locuitor al municipiului Bender, aflat în jurisdicţia regimului transnistrean, Ilie Cazac a fost arestat în martie 2010 şi condamnat în februarie 2011 la 14 ani de închisoare pentru spionaj. Anterior, un alt cetăţean moldovean stabilit în Transnistria, jurnalistul Ernest Vardanean, fusese arestat sub aceeaşi acuzaţie de spionaj şi condamnat la 15 ani de detenţie. Ernest Vardanean a fost graţiat şi eliberat din detenţie pe 5 mai 2011 după pledoaria Bisericii Ortodoxe Ruse.

Suport internaţional în reglementarea transnistreană

La 21 octombrie Viceprim-ministrul Eugen Carpov a avut o întrevedere cu Birgitta Ohlsson, ministru pentru Afaceri Europene al Regatului Suediei, în cadrul căreia au fost subiecte privind reintegrarea ţării. Subliniind importanţa deciziei reuniunii de la Moscova din 22 septembrie 2011 privind reluarea negocierilor oficiale in formatul “5+2”, Viceprim-ministrul Carpov a menţionat că autorităţile moldovene consideră că obiectivul principal al negocierilor oficiale urmează să fie elaborarea unui statut juridic special al regiunii transnistrene, ca parte integranta a Republicii Moldova, cu respectarea principiilor de suveranitate si integritate teritoriala. Birgitta Ohlsson a exprimat disponibilitatea Suediei de a contribui la reglementarea transnistreană prin acordarea asistentei pentru organizarea activităţii grupurilor de lucru sectoriale, respectarea drepturilor omului etc. La 24 octombrie Eugen Carpov a avut o întrevedere cu ambasadorul Patricia Flor, director general adjunct, reprezentant special pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrala în cadrul Ministerului Afacerilor Externe german. Înaltul oficial a reconfirmat faptul că şi Germania va acorda în continuare Republicii Moldova sprijinul necesar pentru asigurarea progresului în reglementarea transnistreană.

Decizia de reluare a negocierilor în format “5+2” nu a schimbat atitudinea Tiraspolului

Pe de altă parte, autorităţile de la Tiraspol şi-au afişat scepticismul vis-a-vis de aşteptările Chişinăului, subliniind că pentru ele problema reîntregirii teritoriale a Republicii Moldova nu e pe agendă. Mai mult, şeful diplomaţiei transnistrene a declarat că decizia Consiliul Miniştrilor de Externe al UE de a prelungi interdicţia pentru intrarea în UE a liderilor Transnistriei pînă la 30 septembrie 2012 (valabilitatea deciziei este suspendată pentru o jumătate de an, pînă la sfîrşitul lunii martie 2012 şi poate fi prelungită sau înlăturată în dependenţă de progresele în reglementarea conflictului) “reduce la zero pretenţiile UE de mediator în reglementarea moldo-transnistreană… lucru care nu poate să nu se reflecte asupra modului în care diplomaţii europeni vor circula în continuare pe teritoriul Transnistriei, care va recurge la măsuri asimetrice, dar adecvate”. La fel ca şi pînă la adoptarea deciziei de reluare a negocierilor în format “5+2”, conducerea Transnistriei a recurs la acţiuni menite să tensioneze situaţia din regiune. Astfel, la 7 octombrie delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC) s-a văzut nevoită să pună în discuţie instalarea ilegal de către autorităţilor transnistrene a unui post nou de grăniceri la intersecţia drumurilor Tiraspol-Dubăsari-Pohrebea. Drept motiv pentru instalarea postului a fost invocat faptul că drumul reparat de către administraţia satului Pohrebea din mijloace locale “ar putea fi utilizabil de camioane care ar putea transporta mărfuri de contrabandă, armament şi groguri…”. Potrivit reprezentantului Transnistriei în CUC pe drumul reconstruit “circulă transportul care anterior se deplasa prin Coşniţa şi Doroţcaia. Nu am putut lăsa acest proces fără control şi nici nu am putut să nu reacţionăm, căci acesta este un drum suplimentar pentru transportarea cetăţenilor Transnistriei de către colaboratorii poliţiei RM”.

Pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din Transnistria şi legislative din Rusia

Potenţialii concurenţi electorali pentru funcţia prezidenţială din 11 decembrie din Transnistria îşi manifestă nemulţumirea faţă de tratamentul discriminatoriu al autorităţilor transnistrene. Acest gen de tratament fost adus la cunoştinţă Consiliului Camerei Publice a Federaţiei Ruse, care a hotărît să se implice prin exprimarea îngrijorării “în legătură cu situaţia politică dificilă din Transnistria, care s-a creat în ajunul alegerilor prezidenţiale din 11 decembrie 2011… Adresările venite la Camera Publică din partea concetăţenilor ruşi din Transnistria arată un eşec serios în politica socială şi economică. Se atestă o creştere a nemulţumirilor cetăţenilor de condiţiile de trai, scăderea salariilor, cetăţenii apţi de muncă pleacă în continuare peste hotare în căutarea de cîştiguri. Din republică pleacă mai ales tineretul, care nu-şi vede viitorul în această ţară… Încălcările libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, presiunea puternică în cadrul campaniei electorale din partea preşedintelui actual al republicii şi echipei sale nu doar asupra subiecţilor procesului politic, ci şi asupra reprezentanţilor mediului de afaceri, asupra liderilor organizaţiilor obşteşti… Considerăm că o asemenea practică este inacceptabilă. Alegerile prezidenţiale în Transnistria trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă de democraţie adevărată, să fie deschise, corecte şi cu adevărat reprezentative. Sîntem dispuşi să monitorizăm alegerile”.

În acelaşi context, este importantă vizita la Chişinău a viceministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Grigori Karasin, pentru a discuta problema dezvoltării relaţiilor bilaterale, dar şi problema deschiderii în Transnistria a secţiilor de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Rusiei. Autorităţile ruse intenţionează să deschidă pe teritoriul Transnistriei 25 de secţii de votare pentru alegerile parlamentare ruse, iar cele moldovene se opun acestei intenţii. Acum patru ani autorităţile ruse au ignorat protestele autorităţilor moldovene şi au deschis secţii de votare cîte au dorit, ca pe propriul teritoriu suveran. De această dată, diplomatul rus este mai precaut, afirmînd că înţelege prevederile legislaţiei moldoveneşti, dar “trebuie să ţinem cont şi de dorinţa cetăţenilor ruşi de a participa la alegeri. Iată că vom trebui să găsim o soluţie rezonabilă pentru această problemă”.

Alegerile prezidenţiale din Transnistria

Pentru participarea la alegerile prezidenţiale din 11 decembrie 2011 şi-au înaintat candidaturile 5 persoane: Evghenii Şevciuk — candidat independent, deputat în Sovietul suprem; Oleg Horjan — candidat independent, deputat în Sovietul suprem,, lider al Partidului Comunist din Transnistria; Andrei Safonov — candidat independent, redactor al ziarului “Novai gazeta”; Anatolii Kaminskii — preşedinte al Sovietului supreme, lider al partidului “Obnovlenie”; Igor Smirnov — candidat din partea colectivului de muncă a centralei termo-electrice de la Kuciurgan. Pentru înaintarea candidaturii lui Igor Smirnov la cel de al cincilea mandat prezidenţial a fost constituită mişcarea obştească “Uniunea Populară”, care întrunită într-un congres cu participare a aproximativ 600 de delegaţi a decis “susţinerea necondiţionată a lui Igor Smirnov şi a politicii de dezvoltare a Transnistriei, îndreptată spre consolidarea tuturor forţelor social-politice din republică… Eliminarea pericolului în lupta pentru funcţia de preşedinte, cînd tot mai mulţi au început să se manifeste ca nişte provocatori politici, care tind să-i discrediteze pe promotorii statalităţii transnistrene, pe adevăraţii patrioţi”.

Congresul a adoptat o adresare către liderul Frontului Popular al Rusiei, Prim-ministrul, Vladimir Putin, în care se afirmă conducerea Rusiei ar avea o imagine distorsionată despre situaţia din Transnistria, imagine pe care o creează mesagerii partidului “Obnovlenie”, a cărui lider, Anatolii Kaminskii, nu reprezintă nici pe departe interesele poporului transnistrean. Kaminskii a şi resimţit imediat efectele apelului părtaşilor lui Igor Smirnov. El a primit o scrisoare din partea preşedintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Transnistria, Piotr Denisenco, în care i s-a solicitat să prezinte procesul-verbal al congresului partidului, lista delegaţilor, procesele-verbale ale comisiei de revizie. A urmat reacţia indignată a lui Anatolii Kaminski, care în calitatea sa de lider al partidului majoritar din Sovietul suprem a menţionat că “lista documentelor necesare pentru prezentarea la CEC este stabilită de legislaţie, de aceea CEC nu este în drept să solicite de la candidat alte documente prevăzute în lege”. În plus, solicitarea preşedintelui CEC este una personală şi nu una bazată pe decizia instituţiei pe care o conduce, de aceea, Kaminskii a solicitat să-i fie explicat temeiul cererii.

Totuşi, cine are un spate mai tare — Kaminskii sau Smirnov, se va decide la Moscova. Astfel, la 13 octombrie Şeful Administraţiei Preşedintelui Rusiei, Serghei Narîşkin, a făcut o declaraţie potrivită căreia şi-a exprimat dezacordul faţă de înaintarea candidaturii lui Igor Smirnov pentru al cincilea mandat de preşedinte al Transnistria, considerînd decizia respectivă drept una greşită. Narîşkin a mai declarat că autorităţile ruse urmăresc cu atenţie cum evoluează situaţia politică din regiunea pentru care “Rusia este un garant al stabilităţii şi securităţii”. Potrivit lui, “Igor Smirnov a făcut multe pentru republică în perioada de început, el însă conduce regiunea deja de 20 de ani şi îşi înaintează candidatura pentru a cincea oară… Îi recomandăm lui Smirnov să lase loc pentru forţe politice noi, care să scoată regiunea din criza socială şi să renunţe în a face eforturi enorme pentru a-şi înlătura concurenţii… Candidatul din partea partidul «Obnovlenie», Anatolii Kaminski, ar putea fi un preşedinte bun, pe potriva problemelor ce urmează a fi soluţionate”. Evident, părtaşii lui Smirnov sînt în aşteptarea unui mesaj pe potrivă din partea Premierului Vladimir Putin.

Avertizarea şefului Administraţiei de la Kremlin privind inoportunitatea candidării lui Igor Smirnov pentru al cincilea mandat prezidenţial a fost ignorată. În consecinţă, au fost, se pare, puse în aplicaţie alte metode de persuasiune. Astfel, la 28 octombrie a fost dată publicităţii informaţia privind instrumentarea de către Comitetul de Ancheta (CA) din Moscova a unei cauze penale împotriva lui Oleg Smirnov, fiul liderului transnistrean. Potrivit comunicatului CA, Oleg Smirnov este reprezentantul special al preşedintelui Transnistriei pentru cooperarea în domeniul social-economic cu Rusia, deţine cetăţenia Federaţiei Ruse şi are domiciliul în Moscova. El este bănuit că a delapidat 160 milioane de ruble (~$5 milioane), resurse alocate în 2008 de către Federaţia Rusă Transnistriei în calitate de ajutor financiar. CA consideră că Oleg Smirnov în complicitate cu vicepreşedintele băncii republicane din Transnistria, Oleg Briziţki, au deturnat resursele financiare prevăzute pentru suplimentarea cu $15 a pensiilor locuitorilor din Transnistria din contul ajutorului Federaţiei Ruse. Potrivit CA, pe banii furaţi Oleg Smirnov şi-a procurat cîteva apartamente în Moscova şi un imobil luxos în suburbia prestigioasă a Moscovei — Odinţovo. De asemenea, Oleg Smirnov şi-a lansat cîteva afaceri în Moscova, care urmează a fi verificate de către organele fiscale în privinţa respectării legislaţiei. Cauza penală a fost deschisă în baza aliniatului 4 al articolului 160 al Codului Penal (furt în proporţii deosebit de mari).

Tensiuni în Zona de Securitate

În ultima perioadă a apărut un nou focar de tensiune în Zona de Securitate (ZS). Cu această ocazie delegaţia moldoveneasca din Comisia Unificata de Control (CUC) a făcut o declaraţie în care se exprimă îngrijorarea faţă “de acţiuni întreprinse contrar adresării reprezentanţilor OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei în CUC, din 20 octombrie curent, prin care mediatorii au adresat un apel către părţi să se abţină de la orice acţiuni unilaterale, care pot conduce la deteriorarea situaţiei în regiune”. Este vorba despre faptul că la 24 octombrie, fără acordul organelor de conducere ale operaţiunii de pacificare şi încălcînd hotărîrile CUC, precum şi prevederile Acordului de încetare a focului din 1992, structurile de forţă transnistrene au instalat ilegal doua noi aşa-numite posturi de grăniceri-vama-migrationale în apropierea satului Pohrebea şi a digului hidrocentralei de la Dubăsari. Delegaţia moldoveneasca din CUC a cerut “înlăturarea imediata şi necondiţionata a posturilor ilegal instalate şi lichidarea obstacolelor existente în calea liberei circulaţii a oamenilor”. Pe de altă parte, liderul transnistrean Igor Smirnov afirmă că posturile vamale au sarcina să verifice traficul de mărfuri pentru a nu admite contrabanda drogurilor, armelor şi deplasarea criminalilor. Potrivit lui Transnistria nu va admite crearea unei zone off-shore în ZS, iar controlul efectuat nu presupune şi taxarea mărfurilor.

Tensiunile în ZS a fost subiectul de discuţiei lui Igor Smirnov cu Patricia Flor, director general adjunct, reprezentant special pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală în cadrul Ministerului Afacerilor Externe german, şi cu directorul pentru Europa şi Asia Centrală al Serviciului European pentru Acţiune Externă, Miroslaw Lajcak. Smirnov a insistat că în ultima perioadă în ZS ar fi fost înregistrate 28 incidente îndreptate împotriva Transnistriei. Potrivit lui, şeful securităţii transnistrene, Vladimir Antiufeev, a fost însărcinat cu coordonarea acţiunilor structurilor de forţă pentru a nu admite provocările Moldovei în ZS. La rîndul lor, diplomaţii europeni au insistat că procesul de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului va fi unul îndelungat şi dificil, necesitînd bunăvoinţă reciprocă pentru a soluţiona problemele presante.

1–30 septembrie 2011