Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 1–31 octombrie 2008

În octombrie, la fel ca în septembrie, a eşuat tentativa de organizare a întîlnirii Preşedintelui Vladimir Voronin cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Oficialii transnistreni au comunicat că Tiraspolul îşi menţine interesul pentru întîlnirea Voronin-Smirnov. În acelaşi timp, ei au declarat că dezaprobă retorica Chişinăului şi caracteristicile peiorative la adresa regimului transnistrean, despre care Preşedintele Voronin a afirmat că “a uzurpat puterii în regiune”.

În timpul vizitei sale în Republica Moldova, în perioada 27 — 28 octombrie 2008, Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse Boris Grîzlov a reiterat afirmaţiile anterioare ale demnitarilor ruşi, precum că ţara sa “este gata să depună tot efortul pentru reglementarea paşnică a conflictului transnistrean”. În acelaşi timp, Grîzlov a subliniat că pentru reglementarea conflictului “măsurile extreme nu sînt potrivite”. După vizita lui Grîzlov la Chişinău liderul transnistrean Igor Smirnov a făcut la 30 octombrie o declaraţie neaşteptată, precum că pentru moment “Rusia nu-şi poate permite recunoaşterea independenţei Transnistriei, întrucît acest lucru ar destabiliza echilibrul de forţe din regiune”. În acelaşi context, speaker-ul transnistrean Evgheniy Şevciuk a declarat că Transnistria ar accepta să formeze o confederaţie cu Republica Moldova şi nu va accepta statutul de autonomie în cadrul unui stat unitar. Cu această ocazie, Şevciuc a mai afirmat că depopularea masivă a regiunii transnistrene ar avea loc din cauza blocadei economice impuse de Republica Moldova. În acest sens, este interesant că în discursul său din 13 martie 2008, din cadrul audierilor din Duma de Stat a Rusiei, Şevciuk afirma că depopularea masivă a regiunii transnistrene are loc din cauză că Rusia alimentează speranţele recunoaşterii Transnistriei, dar nu justifică prin fapte aceste speranţe, lucru care conduce la decepţionarea locuitorilor regiunii, motivîndu-i s-o părăsească.

Autorităţile transnistrene s-au văzut nevoite să se justifice în faţă mijloacelor media din Rusia pentru a fi admis şi chiar susţinut instaurarea în preajma cetăţii din Bender a unei plăci comemorative dedicate lui Ivan Mazepa, ghetman ucrainean, considerat trădător în Rusia pentru că a trecut în 1709 de partea lui Karl al XII-ea în confruntarea acestui cu Petru cel Mare. În acest sens, Vladimir Yastrebceak, ministru-adjunct al afacerilor externe din Transnistria, a invocat că pentru supravieţuire, regimul de la Tiraspol trebuie să ia în consideraţie şi interesele Ucrainei. El a menţionat că bugetul transnistrean suportă cheltuieli şi pentru menţinerea în ordine a mormintelor ostaşilor ruşi căzuţi în luptele pe teritoriul regiunii. Aceste explicaţii au fost necesare pentru a vărsă lumină asupra faptului că regimul transnistrean solicită ajutor economic şi financiar de la Rusia, dar se vede nevoit să comemoreze şi personaje istorice ucrainene, percepute cu ostilitate în Rusia.

Autorităţile transnistrene au început discuţiile cu oficialii de la GAZPROM pe marginea posibilei transmiteri în proprietatea gigantului energetic rus a celor 13,44% acţiuni pe care le deţinea administraţia de la Tiraspol în SA “Moldova-Gaz”. Detaliile nu se cunosc, însă această transmitere ar putea fi preţul pentru datoriile Transnistriei ce depăşesc $1,5 miliarde. În consecinţă, se presupune că autorităţile transnistrene vor obţine dreptul de încheia contracte directe cu GAZPROM pentru livrarea gazelor naturale. Dacă se va realiza această tranzacţie, se vor confirma unele declaraţii ale lui Smirnov, care afirma mai în glumă, mai în serios, că una din strategiile Transnistriei ar fi să intre cît mai adînc în datorii faţă de Rusia pentru a le achita ulterior cu patrimoniul regiunii şi a deveni, şi pe această cale, parte a Rusiei.

16–30 septembrie 2008 1–15 noiembrie 2008