Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 16–31 decembrie 2010

Interviul Reprezentantului Special al UE în Republica Moldova pentru Agenţia INFOTAG

La 16 decembrie Reprezentantului Special al UE în Republica Moldova; Kalman Mizsei, a oferit un interviu agenţiei de ştiri INFOTAG. Referindu-se la problema transnistreană Kalman Mizsei a menţionat:

Jurnalistul Ernest Vardanian a fost condamnat la 15 ani de închisoare

La 16 decembrie jurnalistul moldovean Ernest Vardanian, domiciliat permanent în Transnsitria, a fost condamnat la 15 ani privaţiune de libertate. Vardanian a fost arestat la 7 aprilie 2010 de către colaboratorii Ministerului securităţii de stat din Transnistria (MGB) şi judecat în baza articolul 271 al Codului penal al Transnsitriei (trădare — spionaj în favoarea Republicii Moldova) de către Judecătoria supremă a autoproclamatei republici, urmînd să-şi ispăşească pedeapsa într-o închisoare cu regim sever. Procesul împotriva lui Ernest Vardanean a fost unul închis şi se poate presupune că Judecătoria Supremă din regiunii transnistreană l-a condamnat în baza unui auto-denunţ, menţionîndu-se că Vardanian “în cadrul procesului de judecată inculpatul şi-ai recunoscut integral vina”, după ce în luna mai MGB a pus pe post la o televiziunea locală o înregistrare video în care Vardanian a povestit cum încă anul 2001, pe cînd abia devenise student la Universitatea de Stat din Chişinău, a fost atras în mrejele Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Chipurile, de atunci Vardanian, care nu a avut nici o funcţie oficială în Transnistria, fiind doar ziarist, ar fi adunat informaţii despre Transnistria, pe care le-a pus la dispoziţia SIS. În acest sens, este de remarcat că prim-viceministrul securităţii transnistrene, Ghenadi Rossihin, a confirmat că Ernest Vardanian a fost condamnat la 15 ani privaţiune de libertate în regim sever pentru că a adunat informaţii din surse deschise, le-a analizat şi le-a transmis Moldovei. Potrivit lui, munca analitică efectuată în baza informaţiilor deschise şi transmise inamicilor reprezintă o crimă. În acelaşi context, şeful de departament al MGB-ului transnistrean, Vladimir Bordorean, a menţionat că Vardanian a fost condamnat pentru colaborare cu SIS, colectarea informaţiilor în detrimentul Transnistriei, iar cei care-i ofereau informaţii din neatenţie sau din alte considerente încă urmează a fi depistaţi. Adică justiţia transnistreană nu a avut probe concrete. Cu toate acestea, la 17 decembrie Ernest Vardanian i-a adresat lui Igor Smirnov o cerere de graţiere, recunoscîndu-şi vina pe toate capetele de acuzaţie.

Cazul Vardanian a mobilizat autorităţile moldovene şi instituţiile internaţionale să ia atitudine. Vicepremierul pentru reintegrare a Republicii Moldova, Victor Osipov, a convocat o şedinţă specială în această privinţă, cu participarea reprezentanţilor Preşedinţiei, Comisiei Unificate de Control, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Serviciului de Informaţii şi Securitate, în cadrul căreia a menţionat că “acţiunile autorităţilor de la Tiraspol reprezintă o subminare a măsurilor de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului”. Potrivit lui, autorităţile Republicii Moldova vor depune eforturile necesare pentru eliberarea lui Vardanian. În aceeaşi ordine de idei, Guvernul Republicii Moldova a apreciat decizia de condamnare a lui Ernest Vardanian drept una “ilegală, nefondată şi care constituie o sfidare la adresa drepturilor fundamentale ale omului şi a apelurilor venite din partea opiniei publice şi a comunităţii internaţionale”. Scrisori oficiale în acest sens au fost adresate diplomaţilor care reprezintă Rusia, Ucraina, SUA, Uniunea Europeană şi OSCE, precum şi Kazahstanul, ţară ce deţine preşedinţia acestei organizaţii în anul 2010. Un mesaj similar a fost trimis şi Reprezentantului Special al Secretarului General al Consiliului Europei, for ce deţine un rol primordial în apărarea drepturilor omului pe continentul european.

În consecinţă, la 23 decembrie, Consiliul Europei şi-a exprimat îngrijorarea în privinţa cazului respectiv. Adjunctul Secretarului general al CE, Maud de Boer-Buquicchio a specificat că cazul Vardanian a fost condamnat în timp ce Consiliul Europei depunea eforturi pentru consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului şi că în continuare vor fi depuse eforturi pentru respectarea drepturilor omului şi supremaţiei legii în regiune. Şi Reprezentantul special al UE, Kalman Mizsei a menţionat importanţa deosebită a respectării drepturilor omului şi, în special, a libertăţii cuvîntului, precum şi a drepturilor fundamentale ale deţinuţilor, menţionînd că lui Vardanian i-a fost refuzat dreptul la consiliere juridică, dreptul de a fi prezent sau reprezentat de către o persoană aleasă de el la audierile din perioada arestului preventiv, precum şi la audierile din instanţă, cît şi dreptul de a-şi contacta regulat familia. Reprezentantul special al UE subliniază că detenţia persoanelor fizice în baza faptului că acestea sînt considerate indezirabile de către cei care exercită puterea constituie o încălcare a drepturilor omului. De asemenea, Mizsei a menţionat că vor fi depuse eforturi pentru a identificata o soluţie adecvată pentru eliberarea lui Vardeanian.

Misiunea OSCE îndeamnă în continuare la cooperare Chişinăul şi Tiraspolul

Şeful Misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler, a avut la 17 decembrie o întîlnire cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, în privinţa cooperării organelor de drept din Transnistria şi din Moldova. De asemenea, în cadrul întrevederii Philip Remler a ridicat problema reluării cît mai curînd a negocierilor în formatul “5+2”. Smirnov a subliniat că Transnistria nu a renunţat la negocieri, dar că principala problemă rezidă în faptul că în continuare rămîne nesoluţionată problema garanţiilor faţă de respectarea înţelegerilor anterioare. Astfel, soluţionarea problemei circulaţiei feroviare încă nu a fost confirmată în acte, întrucît hotărîrea Guvernului Moldovei nu a fost publicată, după cum fusese promis anterior. În aceste circumstanţe este lipsită de relevanţă activitatea în grupurile de experţi, dacă cealaltă parte nu se ţine de cuvînt. Smirnov consideră că modul în care se comportă autorităţile moldovene “loveşte în autoritatea internaţională a OSCE, căci Moldova, ca membru al organizaţie, nu consideră că trebuie să-şi respecte propriile obligaţii”. În cadrul întîlnirii a fost discutată şi problema reluării în 2011 a preşedinţiei OSCE de către Lituania, care preconizează să acorde o atenţie deosebită reluării negocierilor oficiale în formatul “5+2”. În acest sens se preconizează că noul preşedinte în exerciţiu al OSCE, ministrul de externe al Lituaniei, Audronius Azubalis, va efectua o vizită la Chişinău şi Tiraspol în februarie 2011, urmînd să se documenteze în privinţa situaţiei şi problemele reglementării transnistrene.

Economia Transnistriei în 2010 şi corelaţia cu starea demografică

Potrivit datelor statistice oferite de oficialităţile moldovene agenţiei INFOTAG în ianuarie-noiembrie 2010 agenţii economici din Transnistria au exportat mărfuri în valoare de ~$354 milioane, în descreştere cu aproximativ 2/3 faţă de aceiaşi perioadă a anului 2008. Totuşi în comparaţie cu 2009 volumul exportului transnistrean a înregistrat o creştere de 3,5%. Căderea bruscă a exportului se datorează faptului că pentru o perioadă îndelungată a fost sistată activitatea Uzinei Metalurgice de la Rîbniţa care, de obicei, asigură peste jumătate din exportul transnistrean şi o treime din PIB. În prezent producţia metalurgică rămîne totuşi esenţială în volumul exportului transnistrean, constituind peste 1/3. Pe poziţia a doua în exportul transnistrean se plasează producţia industriei uşoare, care constituie ~$127, în creştere cu ~30%. Pe poziţia a treia la exporturi s-a situat producţia din industria constructoare de maşini şi electrotehnică, constituind ~$35 milioane, în creştere cu 87%. Pe poziţia a partea s-a situat exportul energiei electrice, care a constituit ~$15 milioane, în descreştere cu 60% decît în 2009. Geografia exportului transnistrean este după cum urmează — 46% în ţărilor UE şi 34% în ţările CSI. Potrivit Serviciului Vamal al Republicii Moldova importul în regiunea transnistreană prin punctele vamale moldoveneşti a constituit $104, milioane, în creştere cu ~36% faţă de 2009. 2/3 din importul efectuat prin punctele vamale moldoveneşti este din statele UE. Actualmente în Republica Moldova sînt înregistraţi 638 de agenţi economici din Transnistria, care beneficiază de regimul preferenţial în comerţul cu UE.

Starea economiei transnistrene are un impact negativ asupra situaţiei demografice din regiune. Astfel, în 11 luni ale anului 2010 numărul populaţiei din Transnistria a scăzut cu 2332 de persoane, cu 449 de persoane mai mult decît în 2009. În 2010 în regiune au fost înregistraţi 4690 nou-născuţi (scădere cu 2,3%) şi 7022 decedaţi (creştere cu 5%). Principalele cauze ale deceselor sînt maladiile cardiace — 2189 cazuri (creştere cu 2%), maladii canceroase — 1095 (creştere 1,4%), atacuri cerebral-vasculare — 1005 cazuri (creştere 2,6%), etc. Numărul crimelor soldate cu omoruri a crescut în 2010 cu 2/3 faţă de 2009. Mortalitatea infantilă a crescut cu aproximativ 20%. Serviciul stării civile a înregistrat pînă la începutul lunii decembrie anul curent 3722 de căsătorii (creştere 5%) şi 1900 divorţuri (creştere 1%).

1–15 decembrie 2010 1–16 ianuarie 2011