Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 16–31 octombrie 2007

Iniţiativele Preşedintelui Voronin în problema transnistreană

La 24 octombrie Preşedintele Voronin a acordat un nou interviu ziarului “Komsomolskaia Pravda”RU, în care a înaintat o serie de propuneri noi în contextul iniţiativelor prezidenţiale cu privire la reglementarea transnistreană. În acest interviu, Preşedintele s-a referit în mod special la problema drepturilor de proprietate din Transnistria, unul din subiectele cele mai sensibile ce ţin de reglementarea conflictului. Potrivit Preşedintelui, Moldova va garanta drepturile de proprietate în Transnistria în baza unei simple declaraţii de proprietate, fără a investiga prea mult modul în care a fost achiziţionată o proprietate sau alta. Moldova a elaborat deja un proiect de lege în acest sens. Proiectul a fost prezentat mediatorilor şi observatorilor în reglementarea transnistreană şi, potrivit Preşedintelui, aceştia au apreciat abordarea Chişinăului faţă de problema în cauză. În acelaşi timp, Preşedintele a insistat că acest proiect de lege va putea fi adoptat doar odată cu reglementarea statutului regiunii transnistrene deoarece adoptarea unei astfel de legi înaintea reglementării finale a conflictului ar putea duce la acţiuni arbitrate ale unor structuri criminale.

Pachetul de iniţiative ale Preşedintelui Voronin au fost susţinute de OSCE, SUA, UE şi Ucraina. Rusia, care potrivit spuselor Preşedintelui “are un rol decisiv” în această problemă[1], nu şi-a formulat încă o poziţie explicită vizavi de propunerile înaintate, deşi anterior a semnat de rînd cu ceilalţi mediatori şi observatori o declaraţie în care saluta iniţiativele Moldovei. Se pare că aceste iniţiative au constituit subiectul principal al discuţiilor purtate de Preşedintele Voronin cu vice-ministrul rus de Externe, Grigori Karasin, aflat într-o vizită la Chişinău.

Pe de altă parte, liderii de la Tiraspol continuă să nege că ar fi primit nişte propuneri oficiale din partea Chişinăului cu privire la reglementarea transnistreană. Potrivit acestora, iniţiativele noi ale Chişinăului au parvenit deocamdată doar în formă de interviu pentru mass-media şi în prezent nu se observă nici o schimbare pozitivă în relaţiile cu acesta[2].

Între timp, Guvernul de la Chişinău a adoptat o hotărîre cu privire la realizarea iniţiativelor Preşedintelui Voronin privind consolidarea încrederii şi securităţii în contextul soluţionării problemei transnistrene. Potrivit Hotărîrii adoptate, vor fi create şapte grupuri de lucru sectoriale, care vor elabora în termen de o lună planuri de acţiuni pentru realizarea iniţiativelor, pentru elaborarea si implementarea, inclusiv cu participarea reprezentanţilor regiunii transnistrene, a unor proiecte comune. Grupurile de lucru vor activa în următoarele domenii: elaborarea şi implementarea proiectelor în domeniul infrastructurii; restabilirea activităţii normale a căii ferate; extinderea serviciilor de ocrotire a sănătăţii şi de asistenţă socială; îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor de învăţămînt; crearea condiţiilor pentru activitatea economică şi comercială; consolidarea stabilităţii şi asigurarea liberei circulaţii în zona de securitate, dezarmarea şi demilitarizarea; acordarea ajutoarelor umanitare.

Potrivit Europa.md, ministrul Reintegrării Vasile Şova a declarat în cadrul şedinţei respective a Guvernului că reacţiile Tiraspolului la propunerile Chişinăului au fost unele pozitive, iar în două săptămîni vor fi gata primele propuneri de proiecte.

Un rol mai activ pentru Uniunea Europeană

Vice-preşedintele Parlamentului European, Miguel Angel Martinez, a pledat pentru consolidarea rolului UE în procesul de reglementare a conflictului transnistrean în timpul unei vizite la Chişinău. Potrivit Moldpress, parlamentarul european a declarat că actualul statut de observator al UE în procesul de reglementare nu este unul efectiv şi nu corespunde rolului pe care UE trebuie să şi-l asume pe continentul european. Acesta şi-a exprimat speranţa că viitorul cadru legal şi politic al relaţiilor dintre UE şi Moldova va prevedea un rol mai activ pentru UE în procesul de reglementare transnistreană, idee care a fost sprijinită de autorităţile de la Chişinău.

De remarcat că propunerile vociferate de Miguel Angel Martinez la Chişinău cu privire la asumarea de către UE a unui rol mai activ în problema transnistreană au fost expuse şi în recenta Rezoluţie a Parlamentului EuropeanEN cu privire la încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Propunerile parlamentarului european rezonează oarecum cu disponibilitatea exprimată de UE de a acorda ajutor umanitar direct regiunii transnistrene pentru eliminarea consecinţelor secetei din vara anului 2007. Această disponibilitate a fost anunţată de către Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei, în timpul unei întrevederi cu preşedintele legislativului de la Tiraspol. Mizsei le-a propus autorităţilor transnistrene să elaboreze propuneri concrete de asistenţă şi rapoarte cu privire la consecinţele secetei, în baza cărora UE va examina posibilitatea acordării ajutorului.

Kalman Mizsei a discutat cu parlamentari transnistreni şi despre măsurile care ar putea fi luate pentru ca oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului să poată desfăşura activităţi comerciale, intra şi ieşi din regiune fără dificultăţi şi care ar crea un climat prielnic pentru procesul de negocieri[3].

  1. ↑ Moldpress, 29 octombrie 2007.
  2. ↑ Novîi Region, 17 octombrie 2007.
  3. ↑ Novîi Region, 15 octombrie 2007.