Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 23 mai – 5 iunie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #52 |
Parlamentul Republicii Moldova va adopta o declaraţie cu privire la planul de reglementare transnistreană propus de Ucraina în cadrul unei şedinţe speciale care va avea loc la 10 iunie. Această decizie a fost luată la şedinţa de lucru a Preşedintelui Voronin cu conducerea Parlamentului din 6 iunie. Potrivit unui comunicat al serviciului de presă al Preşedinţiei, participanţii la întîlnire au notat că planul ucrainean “reflectă principiile independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării noastre, bazîndu-se pe Constituţie şi ţinînd cont de interesele populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului, precum şi de aspiraţiile de integrare europeană ale Ucrainei şi Republicii Moldova”.

Planul ucrainean de reglementare şi unele măsuri comune moldo-ucrainene în sprijinul acestuia au constituit subiectele principale ale întrevederii dintre Preşedintele moldovean şi omologul său ucrainean care a avut loc pe 2 iunie la Iasiki, regiunea Odesa. Cei doi preşedinţi au semnat o scrisoare comună adresată Secretarului General al Consiliului UE, Javier Solana, şi Preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în care au solicitat asistenţa UE în instituirea unui control vamal internaţional pe frontiera moldo-ucraineană şi crearea unui mecanism eficient de monitorizare internaţională a frontierei. Potrivit unui comunicat de presă al Preşedinţiei, în declaraţiile pentru presă Vladimir Voronin a apreciat planul de reglementare a conflictului transnistrean, propus de Victor Iuşcenko, menţionînd că implicarea activă a Ucrainei şi a organismelor europene în procesul de negocieri creează premise pentru identificarea şi aplicarea unei soluţii durabile a problemei transnistrene. Între 7–8 iunie Preşedintele Voronin va întreprinde o vizită la Bruxelles şi Strasbourg, unde va avea întrevederi cu Solana şi Barroso, dar şi cu Secretarul General al NATO, cu care va discuta în mod prioritar perspectivele cooperării regionale şi internaţionale în vederea soluţionării diferendului transnistrean.

Pe de altă parte, imediat după întîlnirea de la Iasiki, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Piotr Poroşenko, a întreprins o vizită la Tiraspol unde a avut o întîlnire cu liderul transnistrean Igor Smirnov, cu care a discutat propunerile Ucrainei. După întrevedere, Poroşenko a declarat că conducerea transnistreană a arătat că înţelege perspectivele procesului de reglementare transnistreană şi că în urma consultărilor au fost identificate o serie de compromisuri care au deschis posibilităţi noi. Poroşenko a mai menţionat că în prezent principala sarcină este de a relua procesul de negocieri, pentru că o soluţie viabilă a conflictului poate fi identificată doar la masa de negocieri. În timp ce partea transnistreană încă nu a dat publicităţii poziţia sa oficială vizavi de planul ucrainean, presa oficială de la Tiraspol a interpretat vizita lui Poroşenko drept garanţie împotriva oricăror măsuri unilaterale ale autorităţilor moldovene şi un gest care ar arăta că Transnistria este tratată pe picior de egalitate cu partea moldovenească.

Între timp, planul ucrainean continuă să fie în centrul atenţiei opiniei publice de la Chişinău. Astfel, Asociaţia pentru Politică Externă din Moldova a emis la 31 mai o declaraţie în care salută în principiu dorinţa Ucrainei de a juca un rol mai activ în procesul de reglementare transnistreană, dar arată că planul propus de aceasta este departe de a asigura suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu atît mai puţin obiectivul strategic de integrare europeană. Astfel, în plan nu se spune nimic despre necesitatea retragerii trupelor şi muniţiilor ruseşti din Transnistria, demilitarizarea regiunii sau eliberarea prizonierilor politici de la Tiraspol şi propune în mod nejustificat ca Rusia şi Ucraina, două state cu interese importante în regiunea transnistreană, să servească drept garanţi ai reglementării transnistrene etc. În timp ce mai mulţi observatori de la Chişinău au remarcat aceste neajunsuri, unii consideră că clauzele dure, controversate şi care ar fi deranjat Rusia şi autorităţile transnistrene au fost omise în mod deliberat de către autorii planului, pentru ca acesta să fie acceptat de toate părţile ca bază pentru discuţii. În acelaşi timp, remarcă aceiaşi observatori, autorităţile moldoveneşti şi cele ucrainene de fapt au întreprins deja o serie de măsuri care să acopere unele din golurile din plan. Rezultatele reuniunii moldo-ucrainene de la Iasiki, dar şi agenda vizitei la Bruxelles şi Strasbourg a Preşedintelui Voronin în ajunul şedinţei speciale a Parlamentului de la Chişinău în problema transnistreană par să confirme această teorie, cel puţin pentru moment.

2–22 mai 2005 6–19 iunie 2005