Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Procedurile vamale unificate moldo-ucrainene

La 3 martie Ucraina a purces la implementarea procedurilor unificate de control vamal la frontiera moldo-ucraineană în urma acordurilor atinse cu partea moldovenească cu privire la mecanismul de punere în aplicare a Declaraţiei premierilor moldovean şi ucrainean în această problemă. Astfel, din 3 martie, autorităţile vamale ucrainene permit trecerea peste frontiera moldo-ucraineană, inclusiv segmentul transnistrean al acesteia, doar a mărfurilor însoţite de documentele vamale oficiale ale Republicii Moldova. Autorităţile moldovene au introdus mai multe facilităţi pentru înregistrarea provizorie a întreprinderilor transnistrene la Camera Înregistrării de Stat a RM, care includ şi acordarea acestora a certificatelor care permit schimburile comerciale în regim preferenţial cu Ucraina. În plus, la 10 martie Parlamentul de la Chişinău a adoptat o lege care prevede rambursarea valorii taxelor vamale agenţilor economici transnistreni care vor realiza operaţiuni de export-import în baza certificatelor vamale moldoveneşti.

Salutate de către Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate a UE, Javier Solana, măsurile moldo-ucrainene au fost primite cu multă iritare atît la Tiraspol, cît şi la Moscova. La 4 martie Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu impunerea “inopinată” a măsurilor de “înăsprire” a regimului de tranzit a mărfurilor transnistrene prin frontiera moldo-ucraineană. Sub pretextul de restabilire a ordinii la frontieră, Ucraina şi Moldova exercită presiuni economice asupra Transnistriei pentru a o forţa pe aceasta să cedeze în probleme legate de reglementarea transnistreană, se mai afirmă în comunicat. La 10 martie Duma de Stat a Rusiei a adoptat o declaraţie “Cu privire la încălcarea de către Ucraina a acordurilor cu privire la reglementarea transnistreană şi stabilirea unei blocade economice totale împotriva Transnistriei”. Invocînd drepturile celor “170,000 de conaţionali” care locuiesc în regiunea transnistreană, deputaţii ruşi îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu situaţia tensionată creată în urma introducerii procedurilor vamale unificate moldo-ucrainene. Noile măsuri vamale sînt calificate drept “măsuri economice represive” faţă de Transnistria, intenţionate să o facă pe aceasta să accepte planul moldovenesc unilateral de reglementare transnistreană. Deputaţii ruşi cer anularea procedurilor vamale moldo-ucrainene şi revederea acestora. Atît comunicatul Ministerului de externe, cît şi declaraţia Dumei de Stat invocă Memorandumul de la Moscova din 1997 care ar stabili dreptul Transnistriei la activitatea comercială externă de sine stătătoare. Autorităţile de la Chişinău au precizat în repetate rînduri că acest drept poate fi exercitat de către Transnistria doar în cîmpul constituţional şi în baza legislaţiei RM, ceea ce se şi încearcă a realiza prin unificarea procedurilor vamale moldo-ucrainene.

Autorităţile transnistrene au calificat măsurile moldo-ucrainene drept “blocadă economică” şi au acuzat Ucraina că a luat partea RM în conflict. Liderul transnistrean Igor Smirnov a ameninţat chiar că Transnistria se va retrage din procesul de reglementare transnistreană în răspuns la introducerea acestor măsuri. La 10 martie “ministrul economiei” al regiunii a declarat că Transnistria a suferit pierderi în valoare de circa 20,2 milioane de dolari în urma introducerii “blocadei economice” de către Ucraina. Acestea s-ar datora în primul rînd întreruperii activităţii a 10 întreprinderi transnistrene, care sînt principalii plătitori la bugetul regiunii, şi trecerea în regim de lucru de 3–4 zile de lucru pe săptămînă a altor 20 de întreprinderi. În regiune au loc mitinguri de protest organizate de aşa-zisele organizaţii obşteşti patriotice, inclusiv corporaţia de tineret “Prorîv”, creată cu sprijinul departamentului de securitate transnistrean şi a administraţiei de la Kremlin. Liderul separatist Igor Smirnov a emis la 7 martie un decret prin care interzice finanţarea externă a organizaţiilor neguvernamentale din regiune. Mai multe mass-media transnistrene şi ruse au transmis informaţii cu privire la creşterea preţurilor la produsele de consum curent şi au avertizat cu privire la alte posibile consecinţe umanitare nefaste pe care acţiunile Ucrainei le-ar putea avea asupra regiunii transnistrene.

În acelaşi timp, departamentul ucrainean de grăniceri a declarat că nu creează obstacole pentru tranzitul mărfurilor transnistrene peste frontiera moldo-ucraineană. “Problemele şi cozile de mijloace de transport care apar la punctele de trecere la frontiera cu Transnistria sînt create în mod artificial şi unilateral de către partea transnistreană”, se arată într-un comunicat de presă al departamentului ucrainean. Aceste afirmaţii au fost confirmate de către reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea transnistreană, Dmitri Tkaci, care a declarat la 10 martie la Odesa că “Transnistria se ocupă cu autoblocada şi autoizolarea”. “Am vizitat punctele de trecere de pe porţiunea transnistreană a frontierei. Pot să spun cu încredere că nu există nici o blocadă. Din contra, Transnistria blochează ea însăşi trecerea transporturilor care merg în regiune”, a declarat Tkaci aducînd drept exemplu 10 camioane încărcate cu pulpe de găină aparţinînd firmei “Şerif”, pe care vama transnistreană nu le lase să intre în regiune după ce au trecut vama ucraineană. “Putem vorbi astăzi despre o autoblocadă. Transnistria vrea în acest fel să rupă toate acordurile, să creeze o isterie în jurul aşa-numitei blocade. Astfel, administraţia de la Tiraspol face presiuni asupra Kievului”, a mai declarat oficialul ucrainean. Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko a afirmat la 11 martie că poziţia Ucrainei vizavi de situaţia de pe porţiunea transnistreană a frontierei moldo-ucrainene corespunde normelor internaţionale şi planului de reglementare transnistreană, sprijinit atît de partea moldovenească, cît şi de cea ucraineană. Iuşcenco a declarat că în viitorul apropiat la Kiev vor avea loc consultări cu partea transnistreană cu privire la situaţia creată. De asemenea, Iuşcenco a declarat că Ucraina va reglementa toate problemele de ordin comercial-economic cu Moldova reieşind din recunoaşterea integrităţii teritoriale, independenţei şi suveranităţii Moldovei şi în baza normelor internaţionale în vigoare. Potrivit preşedintelui ucrainean, procedurile vamale la frontiera moldo-ucraineană au fost introduse în vederea asigurării transparenţei modului de trecere a frontierei, iar misiunea UE de asistenţă la frontieră veghează ca acestea să corespundă normelor internaţionale.

Negocierile in format “5+2”

Runda de negocieri în format “5+2” din 27–28 februarie a fost întreruptă după ce la 28 februarie delegaţia moldoveană a părăsit pe neaşteptate sala de negocieri. Peste cîteva ore, delegaţia moldovenească a dat publicităţii un comunicat în care şi-a exprimat alarmarea cu privire la lipsa progresului în asigurarea liberei circulaţii a cetăţenilor şi mărfurilor în zona de securitate a conflictului transnistrean şi a îndemnat participanţii la negocieri să se concentreze asupra rezolvării acestei probleme, în perspectiva apropiatelor lucrări agricole de primăvară. Pe de altă parte, tot la 28 februarie liderul separatist Igor Smirnov a emis o dispoziţie cu privire la utilizarea terenurilor agricole din raionul Dubăsari, care prevede că, cultivarea terenurilor agricole respective şi transportarea roadei de pe acestea de către locuitorii şi agenţii economici din satele de sub jurisdicţia RM se va realiza în baza unor certificate de “înregistrare preferenţială specială a drepturilor de utilizare a terenurilor agricole”. Înregistrarea respectivă se va face în baza unor contracte de arendă încheiate cu autorităţile transnistrene, iar la transportarea roadei de pe terenurile agricole vor fi achitate taxele vamale potrivit “legislaţiei Transnistriei”.

Unicul document semnat în cadrul rundei de negocieri a fost o declaraţie comună a mediatorilor şi observatorilor în care aceştia şi-au exprimat regretul în legătură cu zădărnicirea rundei de negocieri, dar şi-au reafirmat disponibilitatea de a continua contactele şi consultaţiile în vederea continuării procesului de negocieri în formatul “5+2”. Mai multe mass-media de la Chişinău au declarat că următoarea rundă de negocieri în format “5+2” va avea loc la 4–5 aprilie, dar aceste date nu au fost confirmate oficial de către participanţii la negocieri.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet