Monitoring→Politica→Problema transnistreană

La 8–9 noiembrie în oraşul bulgar Varna a avut loc o rundă de consultări dintre ministrul moldovean al Reintegrării Vasile Şova şi şeful departamentului de externe de la Tiraspol Valeri Liţkai, la care au participat şi reprezentanţii mediatorilor în problema transnistreană — OSCE, Rusia şi Ucraina. Consultările au fost convocate la iniţiativa preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Solomon Passy, ministrul bulgar de Externe, la aproape trei luni după ce Chişinăul şi-a suspendat participarea la formatul pentalateral de negocieri.

După încheierea consultărilor ministrul Şova a declarat că deocamdată este prematur să se vorbească de reluarea negocierilor, dar a admis posibilitatea continuării consultărilor cu Tiraspolul. Potrivit acestuia, Chişinăul a formulat în cadrul consultărilor o serie de propuneri care ar permite detensionarea relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol, precum identificarea unor mecanisme care ar garanta o activitate de lungă durată a şcolilor cu predarea în baza grafiei latine, restabilirea legăturii telefonice prin cablu dintre cele două maluri şi lichidarea tuturor posturilor de control din zona de securitate, instalate fără acordul Comisiei Unificate de Control.

În acelaşi timp, Şova s-a arătat decepţionat de rezultatele convorbirilor, acuzînd mediatorii de pasivitate şi de lipsa unui consens, ceea ce nu a permis valorificarea “intenţiilor serioase” ale Chişinăului în cadrul acestor consultări. “Am simţit că printre mediatori lipseşte un consens, sau o poziţie comună cu privire la promovarea unor propuneri cu privire la procesul de negocieri”, a declarat Şova, citat de Moldavskie vedomosti, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la 12 noiembrie la Chişinău. În aceeaşi zi ministrul Reintegrării a convocat o întrevedere cu ambasadorii statelor UE şi cu cel al SUA, la care a declarat că consultările de la Varna au demonstrat ineficienţa formatului pentalateral şi necesitatea de a-l modifica. Şova a îndemnat statele UE şi SUA să se implice mai activ în reglementarea crizei transnistrene, şi a chemat SUA, UE, Rusia, Ucraina şi România să susţină Declaraţia cu privire la Stabilitatea şi Securitatea Republicii Moldova, aşa încît aceasta să poată fi semnată la reuniunea interministerială a OSCE de la Sofia din luna decembrie.

Departamentul de externe de la Tiraspol, pe de altă parte, a publicat la 13 noiembrie pe site-ul agenţiei de oficiale de ştiri Olvia-press o declaraţie cu privire la consultările de la Varna, în care Tiraspolul se arată deschis pentru “o colaborare constructivă pe principii de egalitate” cu toţi participanţii la mecanismul pentalateral de negocieri. În declaraţie se mai spune că “consultările de la Varna nu au fost suficiente pentru a dinamiza dialogul moldo-transnistrean/…/din cauza nedorinţei părţii moldovene de a relua negocierile”. “Transnistria este alarmată, în primul rînd, de faptul că schimbările frecvente ale poticii moldovene au dus la situaţia în care poziţia Republicii Moldova la Varna a fost una cu totul confuză”, se mai spune în declaraţie.

În acelaşi timp, ambasadorul rus cu misiuni speciale, Valeri Nesteruşkin, citat de presa de la Chişinău, a apreciat drept pozitiv faptul desfăşurării consultărilor de la Varna, la care Chişinăul şi Tiraspolul au putut discuta direct. Potrivit lui Nesteruşkin, Moscova speră că în viitorul apropiat vor avea loc noi consultări de acest gen.

Între timp, sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat la 3 noiembrie, în prima lectură, concepţia politicii externe a Transnistriei, potrivit căreia Transnistria aspiră să devină subiect cu drepturi depline al dreptului internaţional şi să-şi construiască relaţiile cu alţi subiecţi ai sistemului internaţional pe principii de egalitate. Potrivit concepţiei, poziţia Transnistriei în negocierile cu Chişinăul va reieşi din principiul egalităţii dintre părţi şi din prevederile acordurilor semnate anterior. O metodă realistă de depăşire a neînţelegerilor cu Chişinăul ar putea fi obţinută prin crearea unei “asociaţii interstatale” cu Republica Moldova, care nu ar afecta suveranitatea şi independenţa statelor vizate şi ar acoperi o întreagă varietate de modele, de la federaţie contractuală la stat comun sau stat unionist.

Tot în perioada de referinţă administraţia de la Tiraspol a demarat recensămîntul populaţiei din regiune. Agenţia oficială de ştiri Olvia-press transmite că recensămîntul se desfăşoară fără suport financiar din exterior, iar datele obţinute vor fi utilizate doar pe teritoriul Transnistriei. Documentele pentru recensămînt au fost pregătite la Kiev de către o filială locală a firmei germane UBM Solutions Gmbh, care are experienţă de organizare a recensămînturilor în Georgia şi Ucraina. Potrivit Basa-press, mai mulţi localnici recenzaţi au declarat că în chestionarele recensămîntului se conţin şi întrebări care se referă la cetăţenie, naţionalitate, limbile vorbite etc., ceea ce-i face pe unii analişti de la Chişinău să creadă că autorităţile transnistrene vor folosi rezultatele recensămîntului pentru a demonstra existenţa unui aşa-zis “popor transnistrean”, care nu are nimic în comun cu Republica Moldova.

Datele preliminare ale recensămîntului vor fi făcute publice în decembrie curent, iar cele finale peste aproximativ şase luni. Acestea nu vor fi recunoscute oficial de Chişinău deoarece administraţia transnistreană nu a permis experţilor internaţionali să monitorizeze recensămîntul. Anterior, din cauza neînţelegerilor cu Chişinăul, administraţia de la Tiraspol a refuzat să organizeze recensămîntul o dată cu cel realizat în Republica Moldova la 5–12 octombrie curent. Potrivit ultimului recensămînt al populaţiei organizat în 1989, în Transnistria locuiau circa 700 000 de oameni.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet