Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Circa 8000 de cetăţeni moldoveni cu reşedinţa în regiunea transnistreană au votat la scrutinul parlamentar din 6 martie, potrivit datelor preliminare ale CEC. În conformitate cu hotărîrea CEC din 18 februarie cu privire la participarea la scrutin a alegătorilor din raioanele de est ale Republicii Moldova, aceştia au votat la nouă secţii de votare de pe malul drept al Nistrului, unde au fost incluşi în liste suplimentare şi şi-au depus buletinele de vot în urne speciale. Potrivit rezultatelor preliminare ale numărării voturilor, circa 50% din transnistreni au votat pentru Blocul “Moldova Democrată”, circa 30% pentru Partidul Comuniştilor, 8% pentru PPCD şi cîte aproximativ 6% pentru PSDM şi Blocul “Patria-Rodina”.

Coaliţia 2005 a semnalat o serie de probleme legate de participarea la vot a cetăţenilor cu reşedinţa în Transnistria. Astfel, aceştia nu au fost informaţi suficient de bine cu privire la locul unde pot vota; posesorii de paşapoarte de tip sovietic fără menţiunea “cetăţean al Republicii Moldova”, precum şi studenţii care au domiciliul în satul Varniţa au votat la discreţia preşedintelui biroului electoral; au fost înregistrate numeroase cazuri în care alegătorilor nu li s-a aplicat ştampila “Votat” în actul de identitate. În plus, la unele secţii de votare s-au format cozi imense, o mare parte din cei veniţi de peste Nistru nefiind în stare să voteze pînă la închiderea secţiilor de votare.

Uniunea moldovenilor din Transnistria, organizaţia neguvernamentală transnistreană care a organizat transportarea alegătorilor transnistreni către secţiile de votare din dreapta Nistrului, a acuzat autorităţile moldovene de încălcarea drepturilor electorale ale cetăţenilor moldoveni din Transnistria, afirmînd că din cei 14 800 de alegători transportaţi doar o parte au fost lăsaţi să voteze.

Anterior, în urma unui demers din partea Blocului “Moldova Democratică”, CEC a condiţionat deschiderea secţiilor de votare pe teritoriul transnistrean prin respectarea de către autorităţile secesioniste a unui şir de condiţii, care ar fi garantat un proces electoral deschis şi corect. În răspunsul oficial la apelul CEC al şefului departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Liţkai, acesta a calificat demersul CEC drept “o nouă provocare din partea autorităţilor moldoveneşti lansată din considerente conjuncturale electorale”, deoarece respectarea condiţiilor CEC pe teritoriul transnistrean ar fi presupus efectuarea cheltuielilor electorale din bugetului unui “stat străin” şi astfel ar fi venit în contradicţie cu legislaţia electorală a Republicii Moldova. În acelaşi timp, Liţkai a chemat CEC să asigure accesul cetăţenilor moldoveni cu reşedinţa în Transnistria la secţiile de votare din zona de frontieră, inclusiv la cele din zona de securitate.

Pe de altă parte, presa oficială şi “societatea civilă” de la Tiraspol s-au implicat activ în campania electorală pentru parlamentarele din 6 martie din Republica Moldova, lansînd o masivă campanie împotriva actualului partid de guvernămînt şi, în mod special, împotriva liderului acestuia, Preşedintele Vladimir Voronin. Astfel, în regiune a fost creat aşa-zisul Comitet pentru susţinerea alegerilor democratice din Moldova, în care au intrat trei dintre “cele mai importante” asociaţii obşteşti din regiune — Uniunea moldovenilor, Uniunea obştilor ruseşti şi Uniunea ucrainenilor. Acuzîndu-l pe Preşedintele Voronin de o serie de “acţiuni inumane” faţă de “poporul transnistrean”, precum izolarea politică şi diplomatică a Transnistriei, blocadă economică şi paralizarea mecanismului de negocieri, Comitetul a făcut apel către “societatea civilă transnistreană” să sprijine “forţele democratice din statul vecin”, fără a preciza însă pe care anume.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet