Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Un nou plan de reglementare transnistreană

La insistenţa preşedinţiei bulgare a OSCE, la 16 februarie misiunea OSCE de la Chişinău a dat publicităţii planul de reglementare transnistreană elaborat de către mediatori în toamna anului 2003, plan care a fost prezentat părţilor moldovenească şi transnistreană ceva mai devreme potrivit înţelegerilor de la Sofia. Documentul intitulat “Propunerile şi recomandările mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse, Ucrainei cu privire la reglementarea transnistreană” nu stabileşte un termen exact pentru finalizarea negocierilor sau adoptarea unei Constituţii federale, ci vorbeşte doar la general despre viitoarea structură a statului, a Parlamentului şi a modului în care va fi ales Preşedintele. Astfel, Republica Moldova reunificată ar urma să devină stat federal, cu un singur subiect federal — Transnistria. Subiectul federal va putea părăsi federaţia în cazul în care Republica Moldova se va alipi la un alt stat sau îşi va modifica statutul său actual de subiect al dreptului internaţional. Planul prevede şi o serie de garanţii politice, economice, umanitare şi militare. Cele din urmă ar urma să fie asigurate de către un contingent internaţional de forţe de menţinere a păcii cu mandat OSCE. Planul acordă mai multe puteri organelor federale decît cel propus de către Federaţia Rusă în noiembrie 2003, precum şi puteri de control asupra subiecţilor federali. Prin acest nou document se propune instituirea unui Parlament federal bicameral, a cărui cameră superioară ar fi aleasă potrivit principiului administrativ-teritorial, în timp ce şeful statului ar fi ales fie prin vot direct, fie prin votul Parlamentului.

Cele două părţi au prezentat deja mediatorilor propunerile şi comentariile lor pe marginea noului plan. Acestea urmează să fie discutate de către mediatori pe 24 februarie la Belgrad, în cadrul unei noi întîlniri trilaterale.

Retragerea muniţiilor ruse din Transnistria

Ministrul rus al Apărării, Serghei Ivanov, a declarat în cadrul conferinţei anuale a NATO de la Munchen din 6–7 februarie că Rusia ar putea cere renegocierea acordurilor de la Istanbul, în particular a Tratatului adaptat privind Forţele Convenţionale din Europa (FACE). Potrivit lui Ivanov, FACE îşi va pierde capacitatea de a contribui la menţinerea stabilităţii şi a balanţei de interese în Europa o dată cu apropiata aderare la NATO a şapte noi membri, o parte din care nu au participat la elaborarea FACE. În aceste noi condiţii politico-militare Rusia consideră justificată cererea sa de a renegocia termenele de evacuare a trupelor şi muniţiilor sale din Georgia şi Moldova.

Cîteva zile mai tîrziu, ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Iuri Zubakov, declara în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău că Rusia şi-a îndeplinit integral obligaţiile asumate prin FACE în ceea ce priveşte Republica Moldova, iar contingentul militar rus staţionat în Transnistria va fi evacuat imediat ce vor fi create condiţiile necesare. Potrivit lui Zubakov, pauza de aproape două luni din procesul de evacuare se datorează unor complicaţii apărute ca urmare a eşecului planului rus de reglementare transnistreană, precum şi ca urmare a nereglementării problemei compensaţiilor financiare revendicate de autorităţile transnistrene.

În replică la declaraţiile ambasadorului Zubakov, Ministerul de Externe de la Chişinău a difuzat un comunicat în care reaminteşte că problema soluţionării politice a conflictului transnistrean nu poate fi în nici un mod sincronizată cu cea a retragerii armamentului şi trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi îndeamnă Rusia să-şi onoreze angajamentele de la Istanbul în mod necondiţionat. Potrivit comunicatului, orice legătură între nesemnarea planului Kozak şi blocarea procesului de retragere a muniţiilor “este contraproductivă soluţionării conflictului şi poate avea doar repercusiuni negative asupra comportamentului liderilor transnistreni la masa de negocieri”.

Această poziţie nu pare însă să fie împărtăşită şi de autorităţile transnistrene, care au declarat recent că doresc ca Rusia să-şi menţină prezenţa militară în regiune pînă la reglementarea definitivă a conflictului dintre Chişinău şi Tiraspol.

Disputa în jurul comisariatului de poliţie moldovenească de la Tighina (Bender)

Situaţia în jurul comisariatului de poliţie şi penitenciarului pentru deţinuţi bolnavi de tuberculoză de la Tighina, subordonate administrativ Chişinăului, s-a agravat simţitor pe parcursul ultimelor două săptămîni. Autorităţile locale de la Tighina (Bender) insistă de mai mulţi ani ca aceste două instituţii să fie evacuate din oraş, lucru pe care l-au cerut în mod imperativ din luna august 2003, deconectînd ambele instituţii de la reţelele orăşeneşti de alimentare cu energie şi apă. Deoarece mai multe runde de negocieri pe marginea acestei probleme în cadrul CUC nu au dus la nici un rezultat, autorităţile locale au recurs săptămîna trecută la o serie de acţiuni de expulzare forţată a comisariatului de poliţie moldovenească de la Tighina (Bender). După demontarea geamurilor şi uşilor unei părţi a blocului în care îşi are sediul comisariatul, acestea au recurs la demontarea acoperişului blocului, inclusiv a unor birouri ocupate de către comisariat. Deşi incidentul nu s-a soldat cu ciocniri violente între lucrătorii comisariatului şi echipa de muncitori transnistreni, acesta şi-a lăsat amprenta asupra relaţiilor şi aşa tensionate dintre Chişinău şi Tiraspol. Ministrul moldovean al Reintegrării a calificat acţiunile autorităţilor de la Tighina (Bender) drept o încălcare flagrantă a Acordului de încetare a focului din 1992 şi o provocare la adresa Chişinăului. Pe de altă parte, Misiunea OSCE din Republica Moldova a chemat autorităţile transnistrene să se abţină de la acţiuni unilaterale care ar putea duce la destabilizarea situaţiei.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet