Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Activizarea diplomaţiei române în problema transnistreană observată în ultimul timp s-a menţinut şi în perioada de referinţă. În cadrul unui interviu la Radio Europa Liberă, ministrul român de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat că prezenţa României va fi o încercare de a “contrabalansa formatul dialogului în care mediatorii — OSCE, Federaţia Rusă şi Ucraina, discută nişte planuri care nu corespund întru totul aşteptărilor Republicii Moldova”. Mihai Răzvan Ungureanu a mai declarat că rezolvarea problemei transnistrene trebuie găsită în “albia statalităţii moldoveneşti, în formula unei autonomii extinse, fără a admite speculaţii pe marginea unor formule confederative sau federative.”. Referindu-se la recenta sa întrevedere cu Secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice, Ungureanu a declarat că a fost abordată şi problema transnistreană şi în particular posibilităţile de coordonare a poziţiei SUA şi României vizavi de misiunea UE de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene. Ungureanu a ţinut să sublinieze că întrevederea cu Condoleezza Rice a avut loc după vizita lui la Moscova unde “a fost recunoscut dreptul României de a gîndi strategic la hotarul estic al UE şi NATO, precum şi interesul strategic al României faţă de securitatea vecinului cel mai apropiat”.

În urma recentei reluări a negocierilor în problema transnistreană, România a elaborat un program larg de contacte cu reprezentanţii mediatorilor şi ai părţilor în conflict. Acesta a demarat cu vizita ministrului moldovean al Reintegrării Vasile Şova la Bucureşti la 3–4 noiembrie, ocazie cu care ministrul român de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că Bucureştiul este interesat să stabilească un canal permanent de comunicare cu Chişinăul în problema transnistreană şi este gata să susţină Republica Moldova reieşind din relaţiile sale speciale cu UE şi SUA.

Ulterior, la 8 noiembrie la Bucureşti s-a aflat într-o vizită de lucru ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care a avut o întrevedere şi cu şeful diplomaţiei române. După întrevedere, Lavrov a declarat că prezenţa militarilor ruşi în regiunea transnistreană reprezintă un moment pozitiv. Potrivit lui Lavrov, Rusia a stopat procesul de evacuare a muniţiilor din Transnistria în 2003 din cauza modificării poziţiei Chişinăului în negocieri şi a dat de înţeles că procesul de evacuare va fi reluat doar după ce va fi identificată o soluţie a conflictului transnistrean care ar fi pe placul Moscovei. În acelaşi timp, Lavrov a reconfirmat sprijinul Rusiei pentru planul Iuşcenko, dar a ţinut să menţioneze că Rusia este în proces de elaborare a principiilor conţinute în acest plan, a unor aşa-zise “propuneri neoficiale” pe care Lavrov le-a mai numit “hartă de parcurs a reglementării”. Reamintim că imediat după reluarea negocierilor în problema transnistreană ministrul Apărării al Rusiei Serghei Ivanov declara că armata rusă va rămîne în Moldova pentru a “menţine pacea” pînă cînd nu va fi identificată o soluţie politică a conflictului transnistrean. Problema prezenţei militare ruse în regiunea transnistreană a fost discutată şi în cadrul vizitei la sediul NATO a unei delegaţii oficiale din Republica Moldova la 10 noiembrie. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a RM, reprezentanţii statelor NATO au susţinut poziţia Moldovei potrivit căreia retragerea completă şi necondiţionată a trupelor şi muniţiilor ruse va crea premisele necesare pentru ratificarea Tratatului adaptat cu privire la Forţele Convenţionale în Europa. Problema ratificării acestui tratat se pare ca va figura şi pe agenda reuniunii ministeriale a OSCE care va avea loc la Ljubliana la 5–6 decembrie. Potrivit unor observatori, Summit-ul OSCE din acest an riscă să se încheie pentru a treia oară la rînd fără a adopta un document final anume din cauza dezacordului dintre statele OSCE şi Rusia în problema prezenţei militare ruse în Moldova şi Georgia.

Tot în perioada de referinţă la Bucureşti s-a aflat în vizită şi ministrul de Externe al Ucrainei Boris Tarasiuk. Potrivit agenţiei Mediafax, România şi Ucraina şi-au exprimat cu această ocazie speranţa că misiunea UE de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene, misiune care trebuie să înceapă la 1 decembrie, va fi una reuşită şi se va desfăşura fără obstacole administrative. Cei doi miniştri au mai declarat că extinderea formatului de negocieri prin atragerea SUA şi UE în calitate de observatori este o “victorie tactică” a Ucrainei, României şi Republicii Moldova. Ungureanu a reafirmat importanţa unei democratizări reale a regiunii transnistrene reieşind din standardele internaţionale. Potrivit acestuia, comunitatea internaţională nu va recunoaşte alegerile planificate de către liderii transnistreni pentru 11 decembrie, deoarece “într-un proces democratic alegerile nu reprezintă o premisă, ci o consecinţă”. Ungureanu a mai accentuat importanţa existenţei unei societăţi civile orientate democratic şi căreia reprezentanţii procesului de negocieri trebuie să-i atragă mai multă atenţie.

Este important de menţionat că la 17 noiembrie 2005, în cadrul unor audieri la Comisia parlamentară pentru politică externă şi integrare europeană, directorul Departamentului Vamal al Republicii Moldova Nicolae Vîlcu a declarat că Dmitri Tkaci, reprezentantul special al Preşedintelui Ucrainei la negocierile în problema transnistreană (desemnat în această calitate la 19 septembrie 2005) este coproprietar al companiei tiraspolene “Interdnestrcom”, unicul provider de servicii de telefonie fixă şi mobilă din regiunea separatistă. După cum comunică mass-media, Nicolae Vîlcu a mai afirmat că diplomatul ucrainean este angajatul unei instituţii superioare de învăţămînt de la Kiev cu filială la Tiraspol. În opinia lui Vîlcu, anumite comportamente ale oficialului ucrainean constituie o implicare în afacerile interne ale Republicii Moldova. Şeful serviciului Vamal a mai afirmat că autorităţile ucrainene, deşi sînt informate periodic, nu iau măsuri eficiente pentru sancţionarea şi prevenirea încălcărilor la frontiera moldo-ucraineană.

Între timp, la Tiraspol pregătirile pentru alegerile în legislativul local, Sovietul Suprem, sînt în toi. Nu poate fi neglijat modul demonstrativ în care autorităţile de la Tiraspol încearcă să creeze impresia desfăşurării unor alegeri libere şi corecte. Potrivit surselor oficiale transnistrene, în cursa pentru 43 de mandate de “deputat” au fost înregistraţi peste 200 de candidaţi. La 16 noiembrie acestora le-au fost distribuiţi gratis timpi de antenă la radio şi televiziune, precum şi spaţiu publicitar în ziarul oficial “Pridnestrovie”. În plus, autorităţile transnistrene au dispus eliberarea actelor de identitate provizorii locuitorilor transnistreni fără actele în regulă pentru a asigura o prezenţă la vot satisfăcătoare. De partea candidaţilor, mişcarea obştească “Obnovlenie”, unul din cele două blocuri principale angajate în cursa electorală, care ar fi sprijinit de Concernul “Şerif” şi s-ar afla în opoziţie faţă de blocul pro-smirnovist “Respublica”, a dat la 8 noiembrie publicităţii un apel întitulat “Alegeri curate, alegeri corecte, alegeri recunoscute” în care cheamă toate forţele politice din regiune la un dialog constructiv, competiţie loială şi atitudine corectă unul faţă de altul şi faţă de alegători.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet