Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Problema transnistreană în perioada 26 aprilie – 9 mai 2004
|
|
e-journal #30 |
Negocierile în format pentalateral au fost reluate la 27 aprilie
Negocierile în format pentalateral în problema transnistreană au fost reluate la 27 aprilie după o pauză de mai mult de cinci luni. La negocieri au participat reprezentanţi ai părţilor moldovenească şi transnistreană, precum şi reprezentanţii mediatorilor din partea OSCE, Rusiei şi Ucrainei. Partea transnistreană, care anunţase anterior că îşi va prezenta în cadrul şedinţei propunerile pe marginea planului de reglementare transnistreană elaborat de către mediatori sub egida OSCE toamna trecută, i-a propus părţii moldoveneşti semnarea unei Declaraţii intitulate “Cu privire la aprobarea de către popoarele Republicii Moldova şi Republicii Moldoveneşti Transnistrene a constituirii statului federal între Republica Moldova şi Republica Moldovenească Transnistreană”. Declaraţia prevede organizarea a două referendumuri separate în Moldova şi Transnistria, după modelul Ciprului, la care “popoarele Moldovei şi Transnistriei”, potrivit principiului autodeterminării, fie vor aproba, fie vor respinge propunerea de a crea un stat comun federal. În cazul în care votul va fi pozitiv în ambele referendumuri, va fi creată o Adunare Constituţională care va elabora o Constituţie. Viitorul stat federal se va compune din doi subiecţi egali în drepturi, care vor avea dreptul de a părăsi federaţia, iar organele federale vor fi compuse din reprezentanţi ai celor doi subiecţi pe principiul de paritate. În plus, toate drepturile de proprietate vor fi recunoscute şi protejate.
William Hill, şeful Misiunii OSCE la Chişinău, într-un comentariu făcut pe marginea rezultatelor şedinţei din 27 aprilie a remarcat că cele două părţi continuă să se afle pe poziţii divergente, dar şi-a exprimat speranţa că acestea pot fi conciliate. Pentru că aceasta a fost prima şedinţă de anul acesta, participanţii nu au adoptat nici o decizie, cu excepţia unui acord de a se întîlni lunar de acum încolo. Astfel, următoarea şedinţă în format pentalateral a fost programată pentru ultima săptămînă a lunii mai.
Autorităţile moldovene nu au făcut nici un comentariu oficial pe marginea propunerii transnistrene, spunînd că deoarece aceasta depăşeşte cadrul actual de negocieri, ea trebuie abordată separat.
Liderul transnistrean Igor Smirnov, pe de altă parte, a declarat la 28 aprilie la televiziunea transnistreană că propunerea înaintată trebuie privită ca un pas înainte în procesul de negocieri şi o modalitate de a scoate procesul de negocieri din impasul la care a fost adus de către partea moldovenească după ce aceasta a refuzat să semneze Memorandumul Kozak anul trecut.
Pe de altă parte, în cadrul unui briefing pentru presă ţinut la 5 mai la Tiraspol de către “ministrul afacerilor externe” transnistrean Valeri Liţkai, acesta declara că este puţin probabil ca părţile să ajungă la un acord substanţial în viitorul apropiat. Potrivit lui Liţkai, citat de agenţia transnistreană de presă Olvia-press, “sovietul suprem” al Transnistriei urmează să examineze în cadrul dezbaterilor curente pe marginea conceptului de politică externă a Transnistriei dacă Transnistria va continua să participe la eforturile de reunificare sau dacă va insista asupra unui “divorţ civilizat” de restul Moldovei.
Aceste evenimente reprezintă o turnură importantă, deşi nu neaşteptată, în procesul de reglementare transnistreană. Propunerile Transnistriei par mai puţin acceptabile pentru partea moldovenească decît chiar Memorandumul Kozak şi prin urmare există foarte puţine şanse ca părţile să ajungă la un compromis pe marginea acestora. Transnistria se bucură de tot mai mult sprijin din partea Rusiei, care pare hotărîtă să promoveze Memorandumul Kozak drept document de bază pentru discuţiile pe marginea structurii viitorului stat federal. Dacă Preşedintele Federaţiei Ruse şi cel al Republicii Moldova nu au mai comunicat de mai mult de cinci luni, liderul transnistrean Igor Smirnov este un oaspete des la Moscova şi Sankt Petersburg, unde, printre altele, în ultimul timp a primit o serie de medalii şi distincţii civice şi religioase. Sprijinul Rusiei pentru Transnistria depăşeşte însă aceste legături simbolice şi se extinde pînă la controlul financiar pe care firmele ruse îl cîştigă din ce în ce mai mult asupra regiunii. Astfel, potrivit unor date vehiculate de presa moldovenească, circa 60% din obiectele privatizate în Transnistria aparţin unor companii ruseşti.
Această asimetrie din relaţiile moldo-transnistrene poate fi echilibrată doar printr-o implicare timpurie şi adecvată a puterilor europene, în mod special a Uniunii Europene în procesul de reglementare transnistreană. Săptămîna trecută, la acest lucru s-a referit ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, arătînd că Planul de Acţiuni RM-UE va conţine un compartiment special cu privire la Transnistria, care va include şi prevederi cu privire la o posibilă desfăşurare a trupelor internaţionale de pacificare în regiune. În acelaşi timp, Bundestag-ul German a adoptat recent o moţiune care cheamă la intensificarea eforturilor germane şi europene în vederea soluţionării conflictului transnistrean şi reintegrării Moldovei. Întrebarea care rămîne deschisă însă este dacă de data aceasta conducerea Republicii Moldova va avea destulă voinţă şi viziune ca să urmeze un curs politic cu adevărat european în politica sa de reintegrare, ca şi, de altfel, în toate politicile sale.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |
