Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 16–30 septembrie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #81 |

Conflictele “îngheţate” pe agenda ONU

Adunarea Generală a ONU a acceptat cererea statelor GUAM de a introduce subiectul conflictelor “îngheţate” din fosta URSS pe agenda celei de-a 61-a sesiuni. Dezbaterea va avea loc la 6 noiembrie 2006, iar argumentul principal adus în favoarea organizării acesteia de către miniştrii de externe ai statelor GUAM a fost că deşi aceste conflicte sînt “îngheţate”, ele rămîn a fi o ameninţare la securitatea internaţională şi o piedică în calea democratizării şi dezvoltării economice a regiunii. Moscova s-a opus acestei dezbateri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, calificînd propunerea GUAM drept un “act pur propagandistic” şi “lipsit de relevanţă” atît timp cît la dezbateri nu vor participa şi reprezentanţii regiunilor secesioniste. Pe de altă parte, Ministrul rus al Apărării a declarat că indiferent de ce va decide Adunarea Generală a ONU, Rusia nu va permite GUAM să trimită forţe de menţinere a păcii în zonele de conflict.

La 26 septembrie ministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, a ţinut o alocuţiune (vezi textul în limba engleză) în cadrul Adunării Generale a ONU. Şeful diplomaţiei moldovene a chemat Rusia să accelereze procesul de evacuare a trupelor şi muniţiilor sale din regiunea transnistreană, şi să desfăşoare o inspecţie internaţională a depozitelor de muniţii. De asemenea, Stratan s-a arătat îngrijorat de ineficienţa mecanismului existent de menţinere a păcii din Transnistria şi s-a pronunţat pentru transformarea acestuia într-o misiune multinaţională cu mandat internaţional. În plus, Stratan a declarat că “conflictul transnistrean este condiţionat în primul rînd de interesele geopolitice din regiune” şi că acesta a fost instigat “cu sprijinul unor forţe din exterior” imediat după declararea independenţei Moldovei. Ministrul Stratan a subliniat necesitatea unei participări mai active a ONU în procesul de reglementare a “conflictelor îngheţate” şi şi-a exprimat speranţa că examinarea acestora de către Adunarea Generală a ONU va facilita procesul de reglementare a conflictelor din Azerbaidjan, Georgia şi Moldova.

Referendumul din 17 septembrie

La 17 septembrie în regiunea transnistreană a avut loc referendumul cu privire la relaţiile regiunii cu Republica Moldova şi Rusia. Potrivit datelor cu privire la rezultatele referendumului publicate de organul electoral central al regiunii, la vot au participat circa 310 000 de alegători or 78,6% din electoratul Transnistriei. Dintre aceştia 97,2% au votat pentru “independenţa Transnistriei şi libera aderare a acesteia la Federaţia Rusă”, iar 94,9% au votat împotriva “renunţării la suveranitatea RMN şi aderarea acesteia la Republica Moldova”.

Potrivit autorităţilor transnistrene, scrutinul a fost monitorizat de circa 130 de observatori internaţionali din CSI, Europa Centrală şi de Vest, inclusiv un grup de deputaţi ai Dumei de Stat a Federaţiei Ruse. Aceştia au dat publicităţii nişte concluzii finale comune în care au declarat că referendumul a fost desfăşurat în conformitate cu legislaţia transnistreană, principiile şi normele alegerilor democratice general acceptate.

SUA, UE, OSCE, Ucraina şi alte state şi organizaţii internaţionale au declarat că nu recunosc referendumul sau rezultatele acestuia. Federaţia Rusă nu a recunoscut nici ea referendumul. Cu toate acestea, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că scrutinul “a avut loc cu respectarea tuturor procedurilor, în mod democratic şi deschis” şi a chemat părţile să revină la masa negocierilor “în baza acordurilor atinse anterior”.

Guvernul Republicii Moldova a dat publicităţii la 18 septembrie o declaraţie în care se afirmă că conducerea RM nu recunoaşte referendumul transnistrean şi nu va ţine cont de acesta în procesul de reglementare a diferendului. Guvernul moldovean califică referendumul drept o modalitate de zădărnicire a procesului de reintegrare teritorială a ţării, dar şi o tentativă de “a conserva caracterul autoritar şi criminal al puterii din regiune”. În acelaşi timp, Cabinetul de miniştri de la Chişinău le mulţumeşte statelor şi organizaţiilor participante la procesul de reglementare politică pentru aderarea la principiul soluţionării conflictului transnistrean cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM.

După referendum liderul transnistrean, Igor Smirnov, a declarat că va demara o serie de reforme serioase, care vor presupune armonizarea legislaţiei transnistrene cu cea a Federaţiei Ruse în domeniile financiar, economic şi fiscal şi aderarea la zona rublei ruseşti. În plus, Smirnov a declarat că a trimis Sovietului Suprem o iniţiativă legislativă de reformă a puterii de stat. Dacă şi această reformă se va face după modelul Rusiei, se pare că aceasta va presupune consolidarea verticalei puterii şi redistribuirea prerogativelor în favoarea “preşedintelui”.

La 19 septembrie Smirnov a plecat la Moscova pentru consultaţii cu conducerea rusă. În cadrul unei conferinţe de presă ţinută la 21 septembrie la Moscova Smirnov a declarat că “Transnistria a depus actele pentru aderarea la Uniunea Rusia — Belarus”, dar că “fiind o republică nerecunoscută, noi încă nu avem acest drept”. Întrebat despre perspectivele aderării Transnistriei la Rusia, Smirnov a spus că “referendumul nu s-a referit la aderare, ci la independenţa republicii noastre”. Potrivit acestuia, “se impune necesitatea creării propriului stat pentru a prezerva societatea transnistreană care s-a format pe parcursul secolelor”.

Pe de altă parte, mai mulţi deputaţi ai Dumei de Stat a Rusiei s-au pronunţat pentru recunoaşterea diplomatică a Transnistriei şi iniţierea procedurii de aderare a acesteia la Rusia. În şedinţa plenară din 20 septembrie, vicespeakerul Vladimir Jirinovski a declarat că Rusia trebuie să respecte dorinţa locuitorilor Transnistriei de a obţine recunoaşterea internaţională, iar fracţiunea “Rodina” a propus adoptarea unui apel al Dumei către Preşedintele rus în acest sens.

Între timp, în regiunea transnistreană a început campania pentru alegerile prezidenţiale din 10 decembrie 2006. Pînă în prezent, cereri de înregistrare pentru cursa prezidenţială au fost depuse la comisia electorală centrală a regiunii de doi candidaţi: redactorul ziarului “Novaia Gazeta” din Bender, Andrei Safonov, şi deputatul Sovietului Suprem Piotr Tomaili. Igor Smirnov, “preşedinte” al Transnistriei pe parcursul a trei mandate consecutive, a fost înaintat în calitate de candidat pentru prezidenţialele din decembrie de către colectivul de muncă al uzinei “Moldavkabel”, iar ulterior şi de partidul patriotic al Transnistriei condus de feciorul său, Oleg Smirnov.

1–15 septembrie 2006 1–15 octombrie 2006