Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 29 martie – 11 aprilie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #28 |

Procesul de negocieri politice

Autorităţile moldovene au chemat Consiliul permanent al OSCE să întreprindă măsuri suplimentare în vederea reluării procesului de negocieri în problema transnistreană. Cererea a fost înaintată de către ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Şova, pe motiv că prevederile protocolului semnat la Belgrad în februarie curent, potrivit căruia la sfîrşitul lunii martie urma să fie convocată o nouă şedinţă în format pentalateral, nu au fost respectate. Ministrul Şova a ţinut să constate că partea moldovenească a îndeplinit recomandările mediatorilor şi şi-a prezentat propunerile pe marginea documentului politic de bază elaborat sub egida OSCE toamna trecută. Anterior, Şeful Misiunii OSCE de la Chişinău, William Hill, acuza partea transnistreană de tergiversarea, sub diverse pretexte, a reluării negocierilor în format pentalateral.

Patrimoniul militar rus din Transnistria

Noul ministru de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a reiterat în cadrul reuniunii neformale a miniştrilor de Externe a Consiliului Rusia-NATO, din 2 aprilie, de la Bruxelles, poziţia Rusiei precum că sincronizarea ratificării Tratatului adaptat cu privire la Forţele Convenţionale în Europa (FACE) cu finalizarea retragerii trupelor şi armamentului ruseşti din Georgia şi Republica Moldova este nejustificată. Potrivit stenogramei conferinţei de presă susţinută de ministrul rus la sfîrşitul reuniunii, publicată pe pagina de Internet a ministerului rus de Externe, Lavrov a declarat următoarele: “Acordul privind FACE este un document ce impune obligaţii juridice. În paralel, Rusia şi-a asumat anumite angajamente privind evacuarea patrimoniului nostru din Transnistria şi coordonarea cu Georgia a problemelor în legătură cu modul şi termenul retragerii bazelor noastre militare. Se poartă negocieri privind patrimoniul nostru. Acolo a mai rămas numai paza depozitelor de armament. Dacă ar fi s-o eliminăm, atunci depozitele ar putea fi furate, iar armamentul ar putea nimeri şi în Europa. Dacă evacuarea patrimoniului ar depinde numai de noi, atunci el de mult n-ar mai fi fost în Transnistria. Din păcate, aceasta depinde, inclusiv, de poziţia autorităţilor transnistrene. Şi despre aceasta colegii noştri din OSCE ştiu prea bine. Au fost propuse soluţii care ar permite deblocarea situaţiei, cu atragerea autorităţilor Republicii Moldova. Dacă acestea ar fi funcţionat, atunci problema ar fi fost reglementată. Lucruri similare s-au mai întîmplat, atunci cînd, cu mîini străine, a fost dinamitată posibilitatea de a ajunge la un acord politic între Moldova şi Transnistria”.

În acelaşi timp, Colin Powell, Secretarul de Stat al SUA, a declarat, citat de presa internaţională, că principala condiţie pentru aderarea a noi state membre la FACE o constituie evacuarea trupelor şi armamentului ruseşti de pe teritoriul Georgiei şi al Republicii Moldova.

La rîndul său, Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, aflat în vizită la Moscova, a refutat încercările Moscovei de a delimita problema ratificării FACE de cea a prezenţei militare în Georgia şi Moldova. Jaap de Hoop Scheffer şi-a exprimat speranţa că Tratatul FACE va intra în curînd în vigoare, precizînd în acelaşi timp că evoluţiile vor depinde de tratativele Rusiei cu Georgia şi Republica Moldova pe marginea prezenţei sale militare în aceste două state.