Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 18–31 ianuarie 2010

Discuţii cu reprezentanţii Rusiei privind reluarea negocierilor în format “5+2”

La 18 ianuarie 2010 viceprim-ministru responsabil de reintegrarea tarii, Victor Osipov, a avut o întîlnire cu oficiali ai Ministerului Afacerilor Externa al Rusiei în privinţa reglementari transnistrene. În cadrul întrevederii Valeri Nesteruşkin, Ambasador cu misiuni speciale al MAE al Federaţiei Ruse, şi Marat Kulahmetov, consilier al ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse pentru misiuni de pacificare, au fost informaţi în privinţa atitudinii noii guvernări a Republicii Moldova faţă de problema reglementarii transnistrene:

Două zile mai tîrziu, acelaşi set de probleme a fost discutat de către Victor Osipov cu Grigori Karasin, viceministru al Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse. Victor Osipov a menţionat rolul important al Federaţiei Ruse în procesul de reglementare transnistreană, pornind de la necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Diplomaţii ruşi au pledat, la rîndul lor, pentru intensificarea consultărilor şi pentru reglementarea transnistreană prin adoptarea unui statut special pentru Transnistria.

La Tiraspol Grigorii Karasin a ţinut să menţioneze că una din condiţiile de bază pentru reglementarea transnistreană este respectarea statutului egal al părţilor, lucru fără care este inimaginabil un proces viabil şi adoptarea unor decizii eficiente. La rîndul lor, autorităţile transnistrene au insistat asupra evitării reluării de la zero a negocierilor, urmînd să fie luate în consideraţie deciziile adoptate anterior. Karasin a menţionat că i-a atras atenţie preşedintelui-interimar, Mihai Ghimpu, asupra necesităţii unei atitudini binevoitoare faţă de misiunea pacificatoare a Rusiei, care garantează pacea şi liniştea în regiune. Doar în eventualitatea apropierii de soluţionarea finală a problemei transnistrene se va putea vorbi despre retragerea prezenţei militarea a Rusiei, pînă atunci abordarea acestei chestiuni este prematură.

Punctul de vedere al partenerii occidentali ai Moldovei faţă de reluarea negocierilor

La 24 ianuarie 2010 Premierul Vlad Filat a avut la Washington o întrevedere cu Hillary Clinton, Secretar de Stat al SUA, care a menţionat că SUA optează pentru soluţionarea conflictului transnistrean în formatul “5+2”, cu respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova. Acest lucru a fost fixat în Declaraţia comună a SUA şi Republicii Moldova privind intensificarea cooperării bilaterale. Pe de altă parte, ceva mai nuanţat accentele au fost puse în cadrul întîlnirii din 27 ianuarie 2010 a Preşedintelui-interimar Mihai Ghimpu şi Preşedintele român Traian Băsescu. Preşedintele României a subliniat că a susţinut şi va susţine Republica Moldova ca stat suveran şi independent, care trebuie să-şi asigure controlul deplin asupra întreg teritoriului ţării. Potrivit lui “Staţionarea resurselor tehnice şi umane ale armatei ruse pe teritoriul regiunii transnistrene nu este de natură de a favoriza soluţionarea conflictului”.

OSCE susţine măsurile autorităţilor moldovene

La 19 ianuarie 2010 a avut loc întrevederea Preşedintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu, cu reprezentanţii grupului pentru Moldova a Adunării Parlamentare a OSCE, condus de Walburga Habsburg Douglas, deputat în Parlamentul suedez. Potrivit deputatului suedez “OSCE susţine măsurile conducerii Republicii Moldova în vederea soluţionării pe cale paşnică a conflictului transnistrean”. În contextul discuţiei, Mihai Ghimpu s-a pronunţat pentru reluarea negocierilor în formatul “5+2”, specificînd şi necesitatea îndeplinirii de către Rusia a angajamentelor summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea completă şi necondiţionată a forţelor militare şi muniţiilor din raioanele de est ale Republicii Moldova. În aceeaşi ordine de idei, Ghimpu a menţionat că “Democratizarea şi demilitarizarea regiunii transnistrene constituie premisele necesare şi indispensabile în vederea soluţionării definitive a conflictului”, obiectiv care poate fi atins prin “implicare mai activă a partenerilor noştri externi”. Vizita delegaţiei OSCE la Tiraspol a confirmat interesul liderului transnistrean pentru “intensificarea procesului de negocieri”. Smirnov a subliniat că de curînd, după semnarea Declaraţiei de la Barviha din 18 martie 2009, acest document a devenit unul programatic. Potrivit acestuia condiţiile de bază pentru intensificarea negocierilor ţin de principiul egalităţii părţilor implicate în conflict şi sistemul de garanţii. Smirnov a insistat că în Republica Moldova a eşuat edificarea unei societăţi post-sovietice. O parte din cetăţenii moldoveni vor în România, alta — în NATO, a treia — în Rusia. Acestea sînt motive pentru destabilizări politice permanente. De aceea, Transnistria are nevoie de misiunea pacificatoare a Rusiei.

După vizita delegaţiei OSCE, la 26 ianuarie 2010 în oficiul Misiunii OSCE din Chişinău a avut loc o noua întâlnire a reprezentanţilor în procesul de reglementare a conflictului transnistrean din partea Moldovei şi Transnistriei, Victor Osipov şi Vladimir Yastrebceak. În cadrul discuţiei au fost examinate probleme referitoare la modul de realizare a înţelegerilor anterioare de la reuniunile de la Vienna si Bender. Victor Osipov a informat, în special, despre deciziile Guvernului moldovean privind prelungirea procedurilor de declarare a mărfurilor de către agenţii economici şi de documentare a populaţiei din regiunea transnistreană pe termene nedefinite. În acelaşi timp, Osipov a ţinut să precizeze că Declaraţie de la Barviha nu este un document din pachetul necesar pentru negocierile moldo-transnistrene.

Începutul demarcării frontierei moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean

La 29 ianuarie 2010 a fost instalat primul semn intermediar de frontieră în apropierea localităţii Bolşaia Koşniţa, raionul Yampol, regiunea Vinniţa a Ucrainei. La eveniment au participat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leanca, şi omologul sau ucrainean Petro Poroşenko. Cu această ocazie a fost semnată o declaraţie comuna privind începutul demarcării celor peste 400 de kilometri de frontieră moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Partea transnistrean[ a boicotat ceremonia, deşi a fost invitată. Potrivit ministrului Iurie Leancă “Procesul care a demarat poate fi considerat unul istoric, din simplu motiv ca abia după 18 ani de independenţă s-a ajuns la un numitor comun, piedica principală fiind poziţia obstrucţionistă a celor de la Tiraspol”. S-a mai menţionat că acest proces de demarcare a frontierei are loc în context strict european. Mai mult, “…demarcarea frontierei va fi şi un element important în tentativa de a identifica o soluţie cît mai viabilă de reglementare a conflictului transnistrean”. La rîndul lui, Petro Poroşenco a remarcat calitatea nouă a relaţiilor moldo-ucrainene din ultimul timp. La finele evenimentului ambii oficiali s-au pronunţat pentru reluarea de urgenta a procesului de negocieri în formatul “5+2”.

La eveniment au participat şi reprezentanţii Misiunii Uniunii Europene pentru asistenta la frontiera (EUBAM). Anterior, la 16 ianuarie 2010, şeful-interimar al Misiunii EUBAM, Udo Burkholder, declarase că Misiunea EUBAM va acorda în continuare asistenţa necesara Serviciului Grăniceri pentru dezvoltarea instituţională conform standardelor europene. O atenţie deosebita va fi acordată consolidării cooperării şi asistenţei Republicii Moldova în domeniul managementului de frontiera din partea instituţiilor europene.

Reacţiile Tiraspolului la demararea demarcării hotarului moldo-ucrainean

Reacţia autorităţilor de la Tiraspol faţă de demararea procesului de demarcare a hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean a fost negativă. Anticipînd demararea procesului reprezentanţii autorităţilor transnistrene au avut la 24 ianuarie 2010 o rundă de consultări bilaterale cu autorităţile ucrainene. În consecinţă, autorităţile transnistrene au adoptat decizia de a nu împedica demararea procesului de demarcare a hotarului moldo-ucrainean. În acelaşi timp, autorităţile ucrainene au oferit garanţii că lucrările de demarcarea se vor desfăşura doar pe teritoriul Ucrainei, fără a intersecta hotarul propriu-zis. În acelaşi timp, autorităţile transnistrene au subliniat că procesul de demarcarea a hotarului este o componentă importantă a reglementării conflictului moldo-transnistrean. In aceste circumstanţe, autorităţile transnistrene şi-au exprimat regretul că nu au posibilitatea să participe pe principii determinate de paritate la procesul de demarcare. Totuşi, autorităţile transnistrene cred că se va găsi o posibilitate pentru a nu grăbi procesul de delimitare pînă la găsirea unor soluţii privind reglementarea finală a conflictului.

Incident în zona de securitate

La 29 ianuarie 2010 colonelul Aurel Fondos, şef al contingentului Forţelor de Menţinere a Păcii din partea Republicii Moldova în Zona de securitate, a fost reţinut de colaboratorii unui post de control din partea Transnistriei, instalat ilegal in zona respectiva. Aurel Fondos a cerut intervenţia imediată a observatorilor militari la fata locului, dar aceasta a fost blocata de partea transnistreana pentru doua ore. Potrivit autorităţilor moldovene reţinerea colonelului Fondos a reprezentat o încălcare a prevederilor deciziei CUC din 3 decembrie 2009, aprobata de toate delegaţiile, care condamna o reţinerea similară a ofiţerului moldovean la 30 octombrie 2009. Autorităţile moldovene i-au informat imediat despre incident pe copreşedinţii CUC din partea Federaţiei Ruse, Transnistriei şi a reprezentanţilor Ucrainei şi Misiunii OSCE. Potrivit părţii transnistrene, la 29 ianuarie 2010, colonelul Auren Fondos a traversat punctul de control vamal transnistrean “Lunga-2”, refuzînd să ofere grănicerilor transnistreni posibilitatea de a verifica o eventuală transportare a unor mărfuri. În acest context, merită menţionat faptul că la începutul lui noiembrie 2009 colonelul Fondos mai fusese reţinut de vameşii transnistreni pentru “contrabandă cu cartofi” (atunci în automobilul lui Fondos au fost găsiţi doi saci cu cartofi). Anticipînd repetarea incidentelor de acest gen, încă la 21 ianuarie 2010 delegaţia Republicii Moldova în CUC şi-a exprimat indignarea în legătură cu acest incident, subliniind că a abordat permanent problema retragerii posturilor de grăniceri şi de vameşi ale administraţiei de la Tiraspol, instaurate ilegal în Zona de securitate. Potrivit delegaţiei moldovene în CUC acestea creează dificultăţi pentru desfăşurarea operaţiunii de menţinere a păcii, constituind o încălcare a acordurilor de la Odesa si Moscova privind reglementarea paşnica a conflictului in regiunea transnistreana a Republicii Moldova, precum si constituie o încălcare a drepturilor omului la libera circulaţie.

16–30 noiembrie 2009 1–14 februarie 2010