Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 18 august – 7 septembrie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #14 |

“Happy Anniversary!”

Între 31 august şi 2 septembrie administraţia secesionistă de la Tiraspol a organizat un şir de manifestaţii consacrate celei de-a 13-a “aniversări” a nerecunoscutei republici moldoveneşti transnistrene. La 2 septembrie 1990 congresul extraordinar al deputaţilor de toate nivelurile din Transnistria a adoptat o declaraţie de ieşire a regiunii transnistrene din componenţa RSSM. Acest eveniment istoric este prezentat de conducerea de la Tiraspol drept un prim pas spre afirmarea statalităţii Transnistriei pe plan internaţional. Aşadar, ca de obicei, manifestaţiile din acest an s-au desfăşurat cu mare fast şi au inclus, printre altele, depuneri de flori la Memorialul gloriei ostăşeşti, o paradă militară şi o liturghie oficiată de episcopul de Tiraspol şi Dubăsari Iustinian. La manifestaţii au fost prezenţi reprezentaţi ai altor republici nerecunoscute din fostul spaţiu sovietic, dar şi oficiali ruşi, ucraineni şi bieloruşi care susţin separatiştii transnistreni. În premieră, o parte din manifestaţii a fost transmisă şi în regim online prin intermediul paginii de Internet a liderului separatist Igor Smirnov deschisă în ajunul aniversării. Potrivit mai multor ziarişti moldoveni şi străini, prezenţi la Tiraspol, conţinutul şi forma manifestaţiilor au demonstrat o dată în plus că în prezent Transnistria este parte a Moldovei doar din punct de vedere formal-juridic, şi că, de fapt, Transnistria nu mai este demult moldovenească, acolo înfiripînduse un sistem politic şi o mentalitate cu totul diferită decît cea din restul Moldovei.

Tonul manifestaţiilor însă l-a dat discursul rostit de Igor Smirnov la 31 august, în care acesta a afirmat că Transnistria a devenit un stat în adevăratul înţeles al cuvîntului şi un “factor important în politica europeană şi mondială”. Unica soluţie acceptabilă de soluţionare a problemei transnistrene, potrivit lui Smirnov, este crearea unei federaţii contractuale “între două state” cu drepturi egale, adică a unei confederaţii. Această poziţie a lui Smirnov a fost anunţată ceva mai devreme într-un comunicat al agenţiei oficiale de presă Olvia-press, în care se arăta că “federalizarea în nici un caz nu trebuie să pună capăt statalităţii transnistrene, dimpotrivă ea trebuie să se încheie cu recunoaşterea republicii nistrene în calitate de subiect al dreptului internaţional”. În acelaşi timp, declara Smirnov, chiar dacă Transnistria continuă să participe la negocierile de soluţionare a conflictului, aceasta nu a renunţat la eforturile de a obţine recunoaştere internaţională. Smirnov s-a mai referit la ineficienţa actualei formule de negocieri şi a eforturilor de elaborare a unei Constituţii federale, a acuzat mediatorii — Rusia, Ucraina şi OSCE — de partizanat în favoarea Chişinăului şi s-a pronunţat categoric împotriva implicării unor trupe europene într-o viitoare operaţiune de consolidare a păcii, menţionînd că a expediat deja preşedintelui rus un demers în care solicită Rusiei să preia conducerea unei asemenea operaţiuni.

Declaraţiile tranşante ale lui Smirnov au trezit mai multe reacţii atît în Moldova, cît şi peste hotarele ei. Ziarul guvernamental “Moldova suverană” a acuzat Tiraspolul de promovarea unei politici contradictorii în procesul de negocieri, poziţie care pereclitează “întreg planul de reglementare a diferendului prezentat de preşedintele Vladimir Voronin”. La rîndul său, Ion Creangă, şeful delegaţiei moldovene în CCM, a respins ideea unei federaţii contractuale, care nu va avea alt efect decît recunoaşterea de facto a Transnistriei, insistînd asupra unei federaţii asimetrice.

Spre deosebire de reacţiile negative ale Chişinăului, reacţiile parvenite atît din cercurile politice ruse, cît şi din presa rusă, reacţiile au fost mai curînd unele de susţinere şi de aprobare a declaraţiilor lui Smirnov. Astfel, Serghei Baburin, liderul formaţiunii “Rosiiskii Obşcenarodnîi Soiuz”, uniune neformală a partidelor ultranaţionaliste din Rusia, menţiona într-un interviu acordat agenţiei Olvia-press că recunoaşterea statalităţii Transnistriei este una din variantele optime, şi poate chiar unica de soluţionare a acestei probleme. Într-un articol apărut în prestigiosul ziar moscovit “Nezavisimaia Gazeta” la 3 septembrie, se opinează că retragerea trupelor ruse din regiune, care este o zonă “tradiţională” de influenţă rusă, nu este tocmai potrivită în ajunul campaniei electorale parlamentare din Rusia. Astfel, Rusia ar trebui să profite de time out-ul creat în legătură cu întîrzierea retragerii trupelor sale din Transnistria, inclusiv pentru a preveni includerea UE în procesul de reglementare a conflictului, fapt care ar duce la slăbirea influenţei Rusiei în regiune.

Nouă rundă de negocieri

Între timp, o nouă rundă de negocieri a avut loc la Chişinău şi Tiraspol între 4–5 septembrie cu participarea reprezentanţilor mediatorilor şi a celor ai Moldovei şi Transnistriei. Negociatorii au audiat un raport al CCM şi un raport al experţilor economici şi au continuat lucrul asupra acordului politic final privind reglementarea problemei transnistrene. Într-o conferinţă de presă de bilanţ organizată de OSCE la 5 septembrie, William Hill, Şeful Misiunii OSCE în Moldova, şi-a exprimat convingerea că divergenţele dintre cele două părţi cu privire la formatul viitoarei federaţii nu sînt ireconciliabile şi că se un compromis în această problemă poate fi realizat. Hill şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu activitatea “lentă dar sigură” a Comisiei Constituţionale Mixte, recunoscînd în acelaşi timp că aceasta îşi va încheia misiunea, care constă în elaborarea unei constituţii federale, înainte ca principalele probleme de ordin politic să fie soluţionate. În plus, Hill a susţinut ideea instituirii unui viitor mecanism de garanţii militare multinaţional sub egida OSCE şi a reiterat îngrijorarea OSCE faţă de tergiversarea procesului de evacuare a muniţiilor şi armamentului rus din Transnistria.

Reaminitim că procesul de retragere a armanentului rus din regiune a fost blocat acum o lună de administraţia de la Tiraspol, care pretinde Moscovei compensaţii sub forma anulării unei părţi importante din datoria transnistrenilor pentru livrările de gaze din Rusia. Într-un interviu acordat de William Hill Agenţiei de ştiri Basa-press, acesta menţiona că Rusia ar putea determina Tiraspolul să nu se mai opună procesului de evacuare a patrimoniului militar rus şi că condiţiile tehnice necesare pentru respectarea graficului de retragere pînă la sfîrşitul lui 2003 mai există încă.

Societatea civilă ia atitudine

29 de reprezentanţi ai mass-media din Moldova au semnat la 26 august o declaraţie comună cu privire la procesul de soluţionare a diferendului transnistrean, în care aceştia resping proiectul de soluţionare a conflictului prin federalizarea Moldovei pe motiv că acesata va transforma Moldova într-un “protectorat rusesc”. Semnatarii deplîng sprijinul de care se bucură acest proiect printre diplomaţii occidentali, care menajează interesele neocoloniale ale Rusiei, şi optează pentru lansarea unei operaţiuni UE de menţinere a păcii în regiunea transnistreană înainte de soluţionarea politică a conflictului. În plus, semnatarii se alătură conceptului celor trei D — demilitarizare, decriminalizare, democratizare, lansat mai devreme de 15 ONG-uri din Moldova şi cheamă autorităţile la un dialog deschis şi constructiv cu societatea civilă pe marginea diferendului transnistrean.

Declaraţia celor 29 completează şirul declaraţiilor cu conţinut similar făcute anterior de un grup de 15 ONG-uri, un grup de personalităţi de teatru şi artă şi mai multe partide politice de orientare proeuropeană, în acest fel conturînduse un “consens al societăţii civile” pe marginea problemei reglementării diferendului transnistrean.

Aşadar, reacţia de răspuns a OSCE faţă de declaraţia celor 29 poate fi privită şi într-un cadru mai larg, ca o reacţie la poziţia în general negativă a unei părţi bune a societăţii civile moldoveneşti faţă de modul în care acesta mediază eforturile de soluţionare a conflictului. OSCE a calificat acuzaţiile jurnaliştilor drept o distorsionare a scopului si a substanţei eforturilor pe care le depune în procesul de negocieri şi s-a angajat să lucreze în continuare în vederea găsirii unei soluţii “corecte şi echitabile” a conflictului, legitimîndu-şi acţiunile prin sprijinul de care se bucură din partea mai multor state şi organizaţii internaţionale aşa ca SUA şi Uniunea Europeană.

CCM/CUC

Comisia Constituţională Mixtă (CCM) şi Comisia Unificată de Control (CUC) s-au reunit în şedinţă la 19 august. Activitatea ambelor comisii însă a fost vizibil marcată de tensiunile care au apărut în ultimul timp între cele două părţi.

Astfel, în şedinţa din 19 august a CCM, membrii delegaţiei moldoveneşti au condamnat publicarea de către partea transnistreană a propriului proiect de Constituţie federală în ciuda înţelegerii dintre cele două părţi de a da publicităţii doar declaraţii şi documente coordonate. Şedinţa din 19 august a fost deja cea de-a treia şedinţă la care s-a discutat capitolul cu privire la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului din viitoarea constituţie federală. Deşi principiile de bază au fost stabilite şi mai mult de jumătate din articolele capitolului au fost redactate, membrii comisiei nu au ajuns la o soluţie de compromis în ceea ce priveşte problema cetăţeniei, Chişinăul optînd pentru cetăţenia comună, în timp ce Tiraspolul insistă asupra recunoaşterii cetăţeniei transnistrene.

Şedinţa CUC a fost marcată, la rîndul ei, de litigiul care a apărut după ce delegaţia transnistreană în CUC a cerut imperativ, invocînd o interpelare din partea administraţiei locale, să fie evacuat contingentul de poliţie moldovenesc din Bender (Tighina) la Varniţa, cerere respinsă categoric de Chişinăul oficial şi calificată de misiunea OSCE din Chişinău drept una “unilaterală şi ultimativă”. Litigiul nu a fost abordat în cadrul şedinţei care s-a axat mai mult pe problema transparenţei unităţilor militare din zona de securitate ridicată de partea moldovenească. Discuţiile nu s-au soldat cu nici un rezultat, partea transnistreană cerînd în schimbul transparenţei zonei de securitate revendicate de Chişinău transparenţa totală a tuturor forţelor militare si paramilitare de pe întreg teritoriul Transnistriei şi Moldovei de pe malul drept al Nistrului.

Participarea Uniunii Europene la procesul de soluţionare a conflictului transnistrean

La 5 septembrie Comitetul politic şi de securitate al UE a discutat proiectul unui document cadru pentru relaţiile politice, economice şi militare cu Moldova. Deşi conţinutul discuţiilor nu a fost făcut public, potrivit unor surse diplomatice, în cadrul UE nu există încă un consens vizavi de participarea UE la o viitoare operaţiune de consolidare a păcii în Transnistria.

Anterior, Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul olandez al afacerilor externe Jaap de Hoop Scheffer, aflat în vizită la Washington, a discutat problema transnistreană cu mai mulţi oficiali americani pe care i-a informat despre eforturile OSCE în vederea găsirii unei soluţii politice a conflictului şi pregătirii unei misiuni de consolidare a păcii, la care participarea UE va fi de primă importanţă datorită proximităţii sale geografice faţă de zona de conflict. Potrivit ministrului olandez, participarea şi sprijinul SUA pentru aceste eforturi sînt de o importanţă crucială, la fel ca şi respectarea de către Rusia a angajamentelor luate la Porto de a-şi retrage arsenalul militar din regiune pînă la sfîrşitul lui 2003. Este de remarcat faptul că Ministrul de Hoop Scheffer a discutat pentru prima dată la nivel oficial iniţiativa sa de a trimite trupe de pacificare cu participarea UE în Transnistria. Olanda este ţara care va prelua la 1 ianuarie 2004 preşedinţia Consiliului European al UE.

4–17 august 2003 8–21 septembrie 2003