Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 19 martie – 1 aprilie 2007

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #92 |

Consultări ale mediatorilor şi observatorilor la Viena

La 21 martie la Viena a avut loc o nouă rundă de consultări ale mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei şi a observatorilor din partea Uniunii Europene şi SUA, cu participarea Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE, ministrului spaniol de Externe, Miguel Anhel Moratinos. La finele rundei de consultări a fost adoptată o declaraţie finală, în care reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor cheamă la reluarea negocierilor în format “5+2” în timpul cel mai apropiat. Potrivit declaraţiei, atît mediatorii, cît şi observatorii sînt îngrijoraţi de lipsa dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol. În acelaşi timp, semnatarii declaraţiei şi-au arătat disponibilitatea de a organiza în viitorul apropiat o şedinţă comună cu reprezentanţii politici ai celor două părţi.

Reamintim că runda de negocieri programată pentru 15–16 februarie 2007 nu a avut loc din cauza “lipsei de consens între participanţi”, iar ultima rundă de negocieri în format “5+2” a avut loc în februarie 2006. De remarcat că în timpul primei sale vizite în Republica Moldova, noul Reprezentant Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei, a avut o întrevedere şi cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, la care cel din urmă şi-a exprimat disponibilitatea de a relua dialogul cu autorităţile moldovene.

Preferinţe comerciale europene pentru agenţii economici transnistreni

La 17 martie Guvernul Republicii Moldova a adoptat modificări la procedura de acordare a certificatelor de origine întreprinderilor din regiunea transnistreană. Potrivit acestor modificări, întreprinderilor transnistrene cu înregistrare provizorie sau permanentă la Camera Înregistrărilor de Stat a RM le vor fi acordate certificate de origine de tip “C”, “A”, “CT-1” şi “EUR”, care le vor permite să beneficieze de aceleaşi preferinţe comerciale acordate de către UE întreprinderilor din RM. Potrivit unei note informative a Ministerului Reintegrării, “modificările propuse se încadrează în setul de măsuri realizate de către Ministerul Economiei şi Comerţului în vederea obţinerii Preferinţelor comerciale autonome ale UE şi vor contribui la procesul de reintegrare socio-economică a RM”. Potrivit Ministerului Reintegrării, în prezent la Camera Înregistrărilor de Stat a RM sînt înregistrate 290 de agenţi economici de pe malul stîng al Nistrului: 124 permanent şi 166 provizoriu. Printre agenţii economici transnistreni înregistraţi permanent la Chişinău se numără fabrica de încălţăminte “Tighina”, fabrica de textile “Tirotex”, fabricile de cusut “Vestra”, “Intertentr-lux” etc. Înregistrare provizorie au obţinut astfel de întreprinderi ca Uzina metalurgică din Rîbniţa, Combinatul de ciment din Rîbniţa, Uzina “Moldavcabel”, Centrala electrică de la Kuciurgan, Fabrica de vinuri “Buchet Moldavii” etc. În ianuarie 2007 Camera de Comerţ şi Industrie a RM a eliberat agenţilor economici transnistreni 574 de certificate de origine, inclusiv 74 preferenţiale (“T-1–63”, “EUR-11”).

Conferinţă internaţională în problema transnistreană

La 26–27 martie la Chişinău a avut loc conferinţa internaţională “Reglementarea conflictului transnistrean în contextul europenizării Republicii Moldova”, organizată de către Asociaţia pentru Politică Externă cu sprijinul Proiectului PBF şi a Ambasadei Britanice Chişinău. La conferinţă au participat o serie de înalţi oficiali din RM, reprezentanţi ai UE, OSCE, şefi ai misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău, precum şi experţi din UE, RM, Ucraina, Rusia, România şi SUA.

În alocuţiunea de salut adresată participanţilor la conferinţă, Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, a declarat că ultimul val de extindere a UE a plasat Republica Moldova într-un nou context regional, conflictul transnistrean fiind o sursă de instabilitate pentru întreg sistemul de securitate european. Speakerul Lupu a salutat alăturarea UE în calitate de observator în formatul de negocieri “5+2” şi semnarea Planului de Acţiuni UE-RM ca premise pentru stabilirea unui parteneriat viabil în vederea reglementării problemei transnistrene.

Lupu a reiterat poziţia Chişinăului în problema transnistreană, dictată de integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor. “Democratizarea şi demilitarizarea regiunii ramîn a fi priorităţile noastre declarate ca metode de abordare a soluţionării problemei transnistrene”, a declarat Speakerul Lupu, propunînd o serie de măsuri prin care pot fi atinse aceste obiective: lansarea unei Misiuni OSCE în vederea evaluării situaţiei instituţiilor democratice şi inspectării întreprinderilor militare din regiunea transnistreană; onorarea angajamentelor Rusiei asumate in documentul final al Summitului OSCE de la Istanbul; transformarea actualului mecanism de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională de observatori militari si civili cu mandat internaţional; deschiderea la Bender a unui Centru de informare UE după modelul celor din Chişinău, Bălţi şi Cahul; consolidarea sectorului asociativ şi susţinerea iniţiativelor civice îndreptate spre democratizarea regiunii.

Reprezentanţii UE, printre care s-au numărat Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, Cesare de Montes, Şefa Comisiei Parlamentului European pentru cooperare cu Moldova, Marianne Mikko, şi Consilierul politic principal pentru Ucraina, Belarus şi Moldova în Secretariatul Consiliului UE, Pirkka Tapiola, au accentuat necesitatea sporirii atractivităţii Republicii Moldova pentru cetăţenii din stînga Nistrului prin intensificarea eforturilor de integrare europeană şi continuarea reformelor democratice. Pirkka Tapiola a declarat că Uniunea Europeană va depune în continuare eforturi în vederea identificării unei soluţii finale şi cuprinzătoare a conflictului transnistrean. Principalul principiu al reglementării trebuie să fie respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM, şi Uniunea Europeană nu va renunţa la acest principiu. Potrivit oficialului european, “modelul final al reglementării nu trebuie să presupună în mod necesar statutul de autonomie, federaţie sau confederaţie; atenţia principală trebuie să fie acordată delimitării competenţelor între Chişinău şi Tiraspol”. În acelaşi timp, orice soluţie va trebui să fie una viabilă, să contribuie la eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova şi la asigurarea unui trai destoinic locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Marianne Mikko la rîndul ei şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu încălcarea libertăţii mass-media înregistrate în ultimul timp în Republica Moldova şi lipsa unor instituţii bine dezvoltate ale societăţii civile. “Chişinăul trebuie să înţeleagă că europenizarea nu constă doar în cuvinte frumoase, ea presupune adoptarea legilor, aplicarea acestora, realizarea reformelor democratice”, a declarat Mikko.

17 februarie – 4 martie 2007 2–15 aprilie 2007