Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Negocierile în format “5+2”

Tentativa de a relua negocierile în format “5+2” la mijlocul lunii februarie a eşuat. Reamintim că în urma consultărilor de la Madrid de la sfîrşitul lunii ianuarie, mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare transnistreană au expediat Chişinăului şi Tiraspolului scrisori de invitaţie la o nouă rundă de negocieri pe 15–16 februarie. Autorităţile de la Chişinău au acceptat această invitaţie şi şi-au confirmat intenţia de a participa la runda din februarie. Pe de altă partea, partea transnistreană nu a dat de la bun început un răspuns explicit invitaţiei de la Madrid, anunţînd refuzul de a participa cu doar cîteva zile înainte de începerea rundei de negocieri. Prin declaraţia de presă făcută pe 15 februarie 2007, Misiunea OSCE s-a declarat dezamăgită din cauza eşuării negocierilor programate, fără a specifica cine dintre participanţi se face vinovat. Şi Ministerul Reintegrării a remis spre difuzare un comunicat prin care îşi exprimă dezamăgirea şi nedumerirea în legătură cu eşuarea organizării rundei de negocieri, din cauza absenţei unora din participanţi fără a fi invocate unele motive întemeiate.

Anterior, în cadrul unei întrevederi cu Reprezentantul Special al UE pentru RM, Adriaan Jakobovits de Szeged, preşedintele “sovietului suprem” de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a declarat că nu se va putea ajunge la o soluţie echitabilă a conflictului transnistrean atîta timp cît împotriva regiunii transnistrene se instituie blocade economice şi politice. Potrivit lui Şevciuk, partea transnistreană va reveni la masa negocierilor doar după ce se va renunţa la metodele de forţă, pentru că altfel Transnistria se va fa afla în condiţii inechitabile şi nu se va putea proteja.

De remarcat că la 31 ianuarie 2007 legislativul de la Tiraspol a adoptat o hotărîre prin care a anulat decizia “sovietului suprem” din 6 ianuarie 1993 cu privire la crearea unei confederaţii cu Moldova, precum şi hotărîrile “sovietului suprem” cu privire la crearea unei federaţii şi instituirea în 2003 a unei Comisii constituţionale mixte moldo-transnistrene pentru elaborarea constituţiei statului federal. “Speaker-ul” transnistrean, Evghenii Şevciuk, a motivat aceste decizii prin ajustarea poziţiei regiunii transnistrene vizavi de Republica Moldova la Concepţia politicii externe a Transnistriei, rezultatele referendumului din 17 septembrie şi “constituţia” regiunii. În acelaşi timp, Şevciuk a remarcat că anularea acestor acte nu înseamnă şi refuzul părţii transnistrene de a participa la procesul de negocieri politice cu autorităţile moldovene.

Conferinţa pentru Politica de Securitate de la Munchen

In intervenţia sa din cadrul Conferinţei pentru Politica de Securitate de la Munchen din 9–11 februarie, Andrei Stratan, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, s-a referit printre altele şi la eforturile autorităţilor moldovene în vederea reglementării conflictului transnistrean. Şeful diplomaţiei moldovene a reiterat determinarea autorităţilor moldovene de a identifica o soluţie politică durabilă pentru conflictul transnistrean, în baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Ministrul Stratan şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu ineficienţa actualului mecanism de pacificare din regiunea transnistreană şi a pledat pentru înlocuirea acestora cu forţe mixte de menţinere a păcii cu mandat internaţional. Stratan a solicitat Rusiei să îndeplinească deciziile summitului OSCE de la Istambul din 1999 şi să-şi retragă forţele militare si muniţiile din regiunea transnistreană. În acelaşi timp, Ministrul Stratan şi-a exprimat speranţa că UE îşi va consolida rolul său de garant al securităţii europene printr-o contribuţie mai mare la procesul de reglementarea transnistreană.

Acest din urmă deziderat a fost invocat şi de Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko, care a solicitat UE să susţină integritatea teritorială a Moldovei. Potrivit lui Iuşcenco, conflictul transnistrean nu poate fi considerat o problema europeană secundară. Iuşcenco a opinat că ar fi oportună semnarea unui document multilateral care să confirme integritatea teritorială a Moldovei. “Trebuie să depunem toate eforturile pentru asigurarea reglementării optime a acestui conflict”, a menţionat Iuşcenco în discursul său de la Munchen.

În acelaşi timp, Preşedintele rus, Vladimir Putin, al cărui discurs s-a remarcat prin critică vehementă la adresa politicii externe a SUA şi expansiunii estice a NATO, s-a arătat nemulţumit faţă de faptul că statele NATO refuză să ratifice Tratatul adaptat al Forţelor Convenţionale în Europa pînă cînd Rusia nu-şi va evacua bazele militare din Georgia şi Moldova. Potrivit lui Putin, cei 1500 de soldaţi ruşi care se mai află în regiunea transnistreană sînt parte a operaţiunii de pacificare din regiune şi păzesc depozitele de muniţii rămase în regiune din timpurile sovietice.

Conferinţa pentru Politica de Securitate de la Munchen, aflată la cea de-a 43 ediţie în acest an, este un important forum al factorilor de decizie şi experţilor în probleme de securitate dedicat relaţiilor transatlantice şi problemelor de securitate europeană şi internaţională. Ediţia curentă a reunit o serie de oficiali de prim rang şi personalităţi din toată lumea, inclusiv Cancelarul german, Angela Merkel, Preşedintele rus, Vladimir Putin, Preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenco, Secretarul General al Consiliului UE, Înaltul Reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna, Javier Solana, Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, etc.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet