Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Conflictul transnistrean continuă să fie în vizorul comunităţii internaţionale

În discursul inaugural adresat Consiliului Permanent al OSCE ministrul de Externe al Bulgariei şi Preşedintele în exerciţiu al OSCE, Solomon Passy, şi-a exprimat încrederea că mediatorii şi reprezentanţii Republicii Moldova şi cei ai Transnistriei vor continua lucrul în cadrul formulei pentagonale de negocieri în vederea elaborării unui mecanism constituţional viabil, care va fi susţinut de majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova. Cu acest prilej, ministrul de Externe bulgar a reconfirmat disponibilitatea OSCE de a oferi garanţii internaţionale pentru o asemenea soluţie. În acelaşi timp, Passy şi-a exprimat speranţa că Federaţia Rusă va continua procesul de evacuare a muniţiilor sale din regiunea transnistreană în conformitate cu angajamentele sale internaţionale.

Un prim pas în vederea realizării obiectivelor preşedinţiei bulgare a OSCE cu privire la cazul Republicii Moldova va fi întîlnirea mediatorilor programată pentru 26–27 ianuarie la Sofia, la care se va discuta problema reluării negocierilor în format pentagonal, conţinutul acestora şi periodicitatea rundelor de tratative. Reamintim că după refuzul autorităţilor moldovene de a semna proiectul de memorandum propus de Federaţia Rusă în noiembrie 2003, negociatorii nu s-au mai întîlnit în cadrul şedinţelor lunare. În acest context, atît cele două părţi, cît şi reprezentanţii mediatorilor şi-au exprimat speranţa că întîlnirea de la Sofia va relansa procesul de negocieri. Între aceştia rămîn însă divergenţe importante cu privire la rolul pe care îl va juca în acest proces planul de reglementare propus de Rusia anterior. Astfel, autorităţile moldovene au declarat că au pregătit un nou plan de reglementare în baza proiectului rus, cele transnistrene au declarat că au pregătit planul lor propriu de reglementare, care preconizează divizarea atribuţiilor între părţi pe bază de paritate, iar reprezentanţii Rusiei au dat de înţeles că vor insista asupra promovării planului lor drept unicul document viabil care poate duce la o soluţie politică a conflictului transnistrean. Se cunoaşte însă că şi OSCE are pregătit un plan elaborat de mediatori în cadrul a cîteva runde de negocieri înainte de apariţia planului rus.

Între timp, despre stadiul actual şi perspectivele procesului de reglementare a conflictului transnistrean Preşedintele Vladimir Voronin a discutat cu Rudolf Perina, negociator special al Departamentului de Stat al SUA pentru conflictele din Eurasia. Se aşteaptă ca şi în timpul vizitei la Moscova a Secretarului de Stat al SUA, Colin Powell, din 26–27 ianuarie curent, acesta să ridice problema conflictelor nesoluţionate din fosta Uniune Sovietică, în mod special a celor din Georgia şi Moldova, precum şi problema retragerii armatelor ruse de pe teritoriul acestor două state. În ajunul întîlnirii acestuia cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, ziarul moscovit “Izvestia”, din 26 ianuarie 2004, a publicat pe prima pagină un articol în care Colin Powell constata că deşi Rusia are “interese fireşti” în afacerile vecinilor săi, SUA “recunosc în aceeaşi măsură integritatea suverană a vecinilor Rusiei, precum şi dreptul acestora la nişte relaţii paşnice şi respectuoase la hotarele lor”. Aceste comentarii au fost interpretate de mai mulţi analişti occidentali drept o referinţă explicită la politica Rusiei faţă de Georgia şi la poziţia acesteia faţă de procesul de negocieri în vederea reglementării conflictului transnistrean din Republica Moldova.

Cu referinţă la problema retragerii muniţiilor ruse din regiunea transnistreană, Aleksandr Novojilov, ambasadorul cu misiuni speciale al Rusiei care va reprezenta Moscova la întîlnirea de la Sofia, a declarat că nu există dovezi precum că pauza de o lună în procesul de retragere a muniţiilor ruse din Transnistria se datorează blocării procesului de către transnistreni. Novojilov a admis totuşi că administraţia de la Tiraspol ar fi putut introduce o pauză pentru a obţine garanţii de securitate prin menţinerea prezenţei militare ruse în regiune, lucru pe care Rusia îl înţelege, dar care nu o va împiedica să-şi onoreze angajamentele cu privire la retragerea integrală a muniţiilor sale din regiune.

Deţinuţii politici moldoveni de la Tiraspol

Andrei Ivanţoc, unul din cei trei prizonieri politici din “grupul Ilaşcu” deţinuţi de peste 12 ani de către autorităţile de la Tiraspol, a încetat greva foamei la care a recurs la 28 decembrie 2003 în semn de protest faţă de condiţiile inumane de detenţie. Ivanţoc a încetat greva foamei după ce a fost vizitat de un medic al Crucii Roşii. Misiunea OSCE s-a arătat îngrijorată faţă de condiţiile de detenţie ale celor trei deţinuţi moldoveni de la Tiraspol şi a declarat că eliberarea acestora ar constitui un gest umanitar şi de reconciliere din partea autorităţilor transnistrene, dar şi un gest de răspuns faţă de decretul Preşedintelui Vladimir Voronin din noiembrie 2003 prin care au fost amnistiaţi combatanţii care au luptat în războiul din 1992 în componenţa formaţiunilor transnistrene.

Atît Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), cît şi Parlamentul European au solicitat Republicii Moldova şi Rusiei să intervină pentru ameliorarea situaţiei celor trei deţinuţi politici din Transnistria. Aceste acţiuni au survenit în urma unei serii de demersuri ale diplomaţiei române, toţi cei trei deţinuţi fiind cetăţeni ai României.

Pe de altă parte, ziarul bucureştean “Ziua” şi Asociaţia Civic Media din România au iniţiat o campanie de colectare de semnături pentru eliberarea deţinuţilor din “Grupul Ilaşcu”. Pe lîngă o serie de personalităţi distincte ale vieţii politice şi culturale din România, dar şi un număr mare de cetăţeni de rînd, campaniei i s-au alăturat o serie de asociaţii de renume, cum ar fi Asociaţia Româna de Sociologie, Agenţia de Monitorizare a Presei, cîteva confederaţi sindicale şi un şir de organizaţii ale românilor din diasporă.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet