Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 1–15 decembrie 2010

Rezultatele summit-ului OSCE de la Astana

În perioada 1–2 decembrie 2010, în capitala Kazahstanului — Astana, şi-a ţinut lucrările summit-ul OSCE. Potrivit aprecierilor ministrului Reintegrării Republicii Moldova, Victor Osipov, rezultatul summit-ului au fost minime din cauza că statele-membre nu au putut ajunge la un consens în vederea semnării Declaraţiei politice şi a unui Plan de acţiuni. Semnarea documentelor menţionate nu a fost posibilă, ca urmare a divergentelor care persistă cu privire la principiile şi parametrii specifici de soluţionare a conflictelor de durată în arealul OSCE, inclusiv a conflictului transnistrean. În aceste condiţii, a fost aprobată doar Declaraţia comemorativă, prin care au fost reconfirmate principiile, normele şi angajamentele consacrate în documentele întemeietoare ale Organizaţiei — Actul Final de la Helsinki (1975) şi Carta de la Paris (1990). Potrivit lui Victor Osipov delegaţia Republicii Moldova a pledat la summit pentru reluarea imediată şi necondiţionată a negocierilor oficiale în formatul “5+2”, pentru implementarea în continuare a măsurilor de consolidare a încrederii, finalizarea procesului de retragere din raionale de est ale Republicii Moldova a forţelor militare şi a muniţiilor Federaţiei Ruse, în conformitate cu angajamentele asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul, din noiembrie 1999, precum şi pentru transformarea actualului mecanism de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional corespunzător.

Reacţiile autorităţilor transnistrene faţă de poziţia Republicii Moldova la summit-ul OSCE

Autorităţile transnistrene au criticat poziţia Republicii Moldova la summit-ul OSCE de la Astana. Şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a calificat drept sfidare refuzul preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, de a participa la summit, calificînd lipsa şefului statului moldovean drept o manifestare de iresponsabilitate faţă de problema normalizării relaţiilor politice şi nedorinţă de a discuta pe marginea “noii arhitecturi de securitate în Europa”, promovate de către Federaţia Rusă. În aceeaşi ordine de idei, diplomaţia transnistreană susţine decizia Federaţiei Ruse de a nu semna declaraţia politică finală a summit-ului şi planul de acţiuni, întrucît formulările propuse de către delegaţia georgiană privind “integritatea teritorială a Georgiei” şi cele propuse de delegaţia moldovenească, referitoare la retragerea prezenţei militarea ruseşti din Transnistria ar fi inacceptabile.

Lipsa progresului în reluarea procesului de negocieri — consecinţă a instabilităţii politice

Autorităţile transnistrene şi reprezentanţii Federaţiei Ruse au făcut declaraţii referitoare la lipsa de progrese în vederea reluării procesului de negocieri ca fiind consecinţă instabilităţii politice din Republica Moldova, care de aproape doi ani nu-şi poate alege şeful statului. Reprezentanţii transnistreni consideră că stagnarea în procesul de consolidare a măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului este expresia lipsei de împuterniciri a delegaţiilor din partea Republicii Moldova, care nu-şi poate soluţiona conflictul constituţional. Din acesta cauză nu pot fi soluţionate problemele legate de eliminarea blocadei economice care i-a fost impusă Transnistriei în 2006, precum şi anularea legii privind reglementarea transnistreană, adoptate în iulie 2005. Şi ambasadorul Federaţiei Ruse la Comisia Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că nu vede premise pentru reluarea negocierilor în format “5+2”, întrucît Chişinăul încă nu şi-a soluţionat problemele interne ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate. Potrivit lui Rusia are nevoie de parteneri “pe ambele maluri ale Nistrului, responsabili şi capabili să-şi aducă contribuţia”, lucru dificil de aşteptat pînă la înlăturarea cauzelor care provoacă în mod constat alegeri anticipate.

Autorităţile transnistrene protestează împotriva încălcării drepturilor cetăţenilor ruşi

Reprezentantul Transnistriei în Comisia Unificată de Control (CUC), Oleg Beleacov, a adresat o scrisoare reprezentanţilor Rusiei şi Ucrainei în comisia respectivă în care a denunţat încălcarea de către autorităţilor Republicii Moldova a drepturilor cetăţenilor ruşi, locuitori ai Transnistriei. Potrivit lui Beleacov, locuitorii Transnistriei, cetăţeni ai Federaţiei Ruse, se plîng că autorităţile moldovene le încalcă dreptul la libera circulaţie, motivîndu-şi acţiunile prin faptul că potrivit acordului dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Ucraina şi Federaţia Rusă, pe de altă parte, prevede că cetăţenii Ucrainei şi Rusiei se pot afla pe teritoriul Republicii Moldova fără înregistrare pînă la 90 de zile, după care trebuie să părăsească acest teritoriu. Întrucît locuitorii din stînga Nistrului, care au cetăţenie rusă şi transnistreană, pe care autorităţile moldovene nu o recunosc, se deplasează pe malul drept al Nistrului cu documente ruseşti. Aceştia întîmpină adesea probleme legate de încălcarea regimului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova cum ar fi întocmirea protocoalelor administrative, aplicarea amenzilor de pînă la 500 lei sau chiar ameninţarea cu deportarea din ţară. Reprezentanţii autorităţilor transnistrene consideră că în acest mod autorităţile moldovene încalcă dreptul cetăţenilor transnistreni la libera circulaţie. Drept argument, Oleg Beleacov, invocă articolul 1 al Protocolului, semnat la 16 mai 2001 de Preşedintele Vlarimir Voronin şi liderului transnistrean Igor Smirnov, “privind recunoaşterea reciprocă a actelor emise de către organele competente ale părţilor”.

Reprezentantul Transnistriei în CUC a protestat împotriva instaurării blocurilor de beton

În cadrul şedinţei Comisiei Unite de Control (CUC) din 2 decembrie reprezentantul Transnsitriei, Oleg Beleacov, a fost examinată situaţia creată ca urmarea a instaurării de către partea moldovenească a unor blocuri de beton în preajma punctului de control din localitate Coşniţa. Reprezentantul transnistrean consideră că instaurarea blocurilor de beton poate fi tratată drept acţiune de edificare a fortificaţiilor în zona de securitate, lucru interzis de acordul privind principiile de reglementare a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, semnat în 1992. Demersul părţii transnistrene a fost satisfăcut.

Alegerile legislative din Transnistria şi consecinţele asupra reformei constituţionale

La 12 decembrie în regiunea transnistreană au avut loc alegeri legislative pentru Sovietul suprem al regiunii. Pentru 43 de mandate de deputat au candidat 123 de persoane. Votarea celor aproximativ 400 mii de cetăţeni cu drept de vot s-a desfăşurat în 259 de secţii de votare. Rata de participare a fost de doar 42,6%, în scădere faţă de alegerile precedente. Victoria în alegeri şi majoritatea absolută în Sovietul Suprem a fost obţinută de partidul “Ravnopravie”, care este expresia politică a concernului “Sheriff”, aflat în competiţie cu gruparea politică afiliată şefului administraţie transnistrene, Igor Smirnov. Faptul că “Ravnopravie” a abţinut doar o majoritate simplă şi nu una constituţională, semnifică că lupta politică pentru modificarea constituţiei transnistrene revine la status-ul quo din anul trecut. Intriga modificărilor constituţionale este legată de alegerile prezidenţiale ce urmează să se desfăşoare în regiune în decembrie 2011. Gruparea lui Smirnov este interesată, în special, de ridicarea censului de şedere în regiune şi de aflare în posesia cetăţeniei transnistrene pentru persoanele ce candidează pentru funcţii înalte în regiune. Se consideră că astfel Smirnov doreşte să-şi protejeze poziţiile sale şi ale anturajului său de eventualele tentative ale Moscovei, care controlează quasi-complet regiunea, de a introduce schimbări în leadership-ul transnistrean.

15–30 noiembrie 2010 16–31 decembrie 2010