Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Negocierile politice în problema transnistreană au fost sistate

Republica Moldova şi-a sistat participarea la procesul de negocieri în problema transnistreană pînă la îndeplinirea integrală de către administraţia de la Tiraspol a prevederilor acordului cu privire la principiile reglementării paşnice a războiului de pe Nistru, semnat la 21 iulie 1992. O declaraţie în acest sens a fost făcută de către Vasile Şova, ministrul moldovean al Reintegrării, la 21 iulie la Tiraspol, unde urma să înceapă o nouă rundă de negocieri în format pentalateral în problema transnistreană.

Ministrul Şova a informat reprezentanţii mediatorilor şi ai celor două părţi despre rezultatele şedinţei Consiliului Suprem de Securitate (CSS) al Republicii Moldova convocată la Preşedinţie în dimineaţa aceleiaşi zile şi la care s-a examinat situaţia critică creată în jurul şcolilor din Transnistria cu predare în limba româna, precum şi agravarea generală a situaţiei în zona de securitate. Şova a reiterat poziţia exprimată de Preşedintele Voronin în cadrul şedinţei, care, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al Preşedinţiei, a declarat că “dacă pînă la 1 august administraţia transnistreană nu va elimina toate obstacolele din calea funcţionării şcolilor cu predare în limba moldovenească în baza grafiei latine în regiunea transnistreană, dacă pîna la această dată nu va fi restabilită libera circulaţie a cetăţenilor şi a mărfurilor în regiunea de est a Republicii Moldova, dacă nu se va normaliza situaţia în zona de securitate, Republica Moldova va sista eliberarea certificatelor de origine a mărfii tuturor întreprinderilor din regiunea transnistreană, inclusiv Uzinei Metalurgice Moldoveneşti, şi va suspenda perfectarea procedurilor vamale pentru mărfurile agenţilor economici din regiunea respectivă”.

La 22 iulie Consiliul permanent al OSCE s-a reunit la Viena în sesiune specială cu uşile închise pentru a pune în discuţie situaţia creată în Transnistria în urma închiderii, de către autorităţile de la Tiraspol, a şcolilor cu predare în limba româna. Reprezentanţii celor 55 de state membre ale OSCE şi-au exprimat “îngrijorarea extremă” în legătură cu acţiunile autorităţilor transnistrene pe care le-au numit “iresponsabile şi provocatoare” şi au chemat la redeschiderea imediată a şcolilor moldoveneşti din regiune. În cadrul conferinţei de presă susţinută după reuniune, ministrul Şova a declarat că în cazul în care situaţia şcolilor moldoveneşti din stînga Nistrului nu va fi soluţionată pînă la 1 august, Republica Moldova îşi asumă dreptul de a abandona definitiv actualul format pentagonal al negocierilor şi de a începe tratative pentru crearea unui nou mecanism de negocieri, care să fie unul eficient şi să ducă la soluţionarea conflictului din stînga Nistrului. Întrebat cum vede Chişinăul viitorul format al negocierilor, Vasile Şova a declarat că autorităţile moldovene intenţionează să dea curs unei mai vechi invitaţii a Washingtonului de a iniţia consultări pentru extinderea formatului de negocieri în formula OSCE-UE-Rusia-SUA-Ucraina.

Relaţiile dintre cele două părţi au devenit deosebit de tensionate după ce la 15 iulie autorităţile transnistrene au închis singura şcoală românească din Tiraspol şi i-au sechestrat bunurile materiale şi arhiva în cadrul unei operaţiuni desfăşurate de efective ale miliţiei şi securităţii transnistrene. Cîteva zile mai tîrziu forţe de ordine transnistrene au încercat să închidă liceul românesc din Tighina (Bender), dar nu au reuşit deocamdată datorită rezistenţei opuse de către corpul profesoral, elevi şi părinţii acestora. Motivul invocat de autorităţile secesioniste pentru închiderea şcolilor cu predarea în limba română este faptul că şcolile respective nu sînt înregistrate la “ministerul” de resort din regiune. Acesta din urmă a respins însă mai multe cereri de înregistrare din partea şcolilor respective pe motiv că programul şcolar adoptat de acestea nu corespunde standardelor transnistrene. Astfel, administraţia Smirnov a dispus închiderea, de la 1 iulie, a celor şapte scoli româneşti din stînga Nistrului, iar furnizorii locali de energie termică şi electrică au reziliat contractele pe care le aveau semnate cu instituţiile de învăţămînt respective.

Înalţi oficiali şi reprezentanţi ai mai multor state şi organizaţii internaţionale printre care Federaţia Rusă, UE, OSCE, Consiliul Europei au condamnat acţiunile autorităţilor transnistrene şi le-au chemat să se abţină de la acţiuni unilaterale care ar putea duce la destabilizarea situaţiei şi ciocniri violente dintre cele două părţi.

Acţiunile autorităţilor transnistrene îndreptate împotriva şcolilor cu predare în limba română survin în urma unui şir de măsuri unilaterale întreprinse de către acestea pe parcursul ultimelor luni precum instalarea unor puncte de trecere vamală în zona de securitate, neparticiparea părţii transnistrene la runda de negocieri din 23–24 iunie şi cîteva cazuri de hărţuire a jurnaliştilor independenţi din regiune şi a organizaţiilor societăţii civile. Analiştii independenţi atribuie aceste evoluţii atît eşecului “Memorandumului Kozak” în noiembrie trecut, cît şi unor cauze imediate, ca de exemplu decizia CEDO în cazul Ilaşcu împotriva Rusiei şi Moldovei sau deciziile summit-ului NATO de la Istanbul.

A treia licenţă de telefonie mobilă a fost acordată unui operator transnistrean

Pe parcursul perioadei de referinţă autorităţile moldovene au acordat furnizorului de servicii de telefonie mobilă din Transnistria, compania “Interdnestrcom”, licenţe pentru telefonie fixă şi mobilă pe teritoriul Republicii Moldova, după ce aceasta s-a înregistrat ceva mai devreme la Camera Înregistrărilor de Stat a Republicii Moldova. Deşi conducerea Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Telecomunicaţii şi Informatică (ANRTI) şi-a anunţat mai de demult intenţia de a acorda o a treia licenţă pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă în Moldova, condiţiile în care a fost acordată aceasta sînt net favorabile faţă de licenţele acordate anterior. Astfel, licenţa i-a fost acordată “Interdnestrcom” fără concurs, la un preţ de 1 mln USD (faţă de 8 mln USD plătite de primul operator de pe piaţa de telefonie mobilă din Republica Moldova, “Voxtel”), cu posibilitatea de a opera pe întreg teritoriul Moldovei (cei doi operatori din Republica Moldova, “Voxtel” şi “Moldcell”, nu au acoperire în regiunea transnistreană). Reprezentanţi din partea “Voxtel” şi “Moldcell” şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la condiţiile în care a fost atribuită cea de-a treia licenţă şi au chemat autorităţile moldovene să asigure condiţii de concurenţă loială pentru toţi participanţii pe piaţa moldovenească de telefonie. În acelaşi timp, autorităţile de la Chişinău au declarat că atribuirea licenţei operatorului transnistrean va contribui la reunificarea spaţiului telecomunicaţional dintre cele două maluri, autorităţile transnistrene angajîndu-se să deblocheze telefonia fixă dintre regiunea transnistreană şi restul Moldovei de la 5 august curent.

Pare aproape paradoxal faptul că, pe de o parte, conducerea Republicii Moldova ameninţă partea transnistreană cu sancţiuni economice pentru nerespectarea condiţiilor acordului de încetare a focului semnat în 1992, iar pe de altă parte, atribuie unui agent economic transnistrean acces pe piaţa moldovenească în condiţii excepţional de avantajoase. În plus, motivul invocat de Chişinăul oficial precum că acordarea licenţei “Interdnestrcom” va conduce la restabilirea telecomunicaţiilor dintre cele două maluri pare a fi o nouă cedare a autorităţilor de la Chişinău faţă de regimul transnistrean într-o dispută pentru iniţierea căreia poartă responsabilitate directă.

“Miracole” economice în Transnistria

Potrivit agenţiei tiraspolene de ştiri “Olvia-press”, PIB-ul nerecunoscutei republici moldoveneşti nistrene a constituit în primul trimestru al anului 2004 76 mln USD, înregistrînd astfel o creştere de 19,7% faţă de perioada similară a anului 2003, ca urmare a evoluţiei înregistrate de întreprinderile privatizate. Potrivit aceleiaşi surse, care face referinţă la date prezentate în cadrul unei şedinţe comune a comitetului pentru politica economică, a reprezentanţilor organelor fiscale şi ai altor structuri, volumul producţiei industriale a crescut cu 72,4%, iar valoarea comerţului exterior cu 57%, pînă la 296 mln USD. În cele din urmă s-a îmbunătăţit extrem de mult situaţia financiară a întreprinderilor exportatoare. Investiţiile în capitalul fix au crescut în primul trimestru cu 44% şi au constituit 59,3 mln ruble transnistrene (7,54 mln USD).

Pe de altă parte, rata inflaţiei a fost de 9,74%, faţă de 2,8% în perioada similară a anului 2003. Preţurile la produsele alimentare au crescut cu 11,52%. Pentru comparaţie, Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2004 o creştere economică de 6,1%, cea mai înaltă din ultimii 15 ani pentru această perioadă. PIB-ul a constituit 5,6 mlrd lei (465 mln USD). Comerţul exterior s-a ridicat la 573,9 mln USD. În capitalul fix au fost investite 26 mln USD. Rata cumulativă a inflaţiei pe trei luni a fost de 3%.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet