Întîlnirea Voronin-Smirnov nu a avut loc
Întîlnirea preconizată pentru a treia decadă a lunii septembrie 2008 a Preşedintelui Vladimir Voronin cu liderul transnistrean Igor Smirnov nu a avut loc. Intriga intîlnirii menţionate a constatat în pregătirea terenului pentru o eventuală întîlnire în noiembrie a.c., în format trilateral, cu participarea Preşedintelui Federaţiei Rusie, Dmitrii Medvedev. Ultima, potrivit ziarului moscovit “Kommersant” ar fi trebuit să încununeze eforturile Rusiei de a demonstra în ajunul summit-ului miniştrilor de externe a ţărilor NATO că Rusia este capabilă să soluţioneze conflictele îngheţate şi pe cale paşnică.
Motivele pentru anularea întîlnirii Voronin-Smirnov au fost dintre cele mai curioase: neînţelegeri privind timpul şi locul întîlnirii, invocarea lipsei garanţiilor de securitatea pentru liderul transnistrean etc. Cel mai plauzibil argument este însă că părţile nu au dorit să renunţe la abordările anterioare privind principiile de soluţionare a conflictului. Autorităţile moldoveneşti au insistat asupra elaborărilor sale din ultimii doi ani şi asupra formatului de negocieri “5+2”. La rîndul lor autorităţile transnistrene au insistat asupra recunoaşterii Transnsitriei şi semnării unui acord de cooperare cu republica Moldova.
Poziţia Moldovei privind soluţionarea conflictul transnistrean, expusă de la tribuna ONU
În discursul său, din 29 septembrie 2008, din cadrul sesiunii a 63-a a Adunării Generale a ONU ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, a exprimat punctul de vedere al autorităţilor moldoveneşti asupra reformei Consiliului de Securitate, care ar trebuie să impulsioneze şi să eficientizeze “activităţile ONU în domeniul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltării cooperării cu organizaţiile regionale şi statele membre, inclusiv în vederea identificării soluţiilor pentru conflictele din diverse zone ale lumii”.
Potrivit lui Andrei Stratan, “Evenimentele din Osetia de Sud (Georgia) au demonstrat odată în plus că conflictele îngheţate constituie focare de instabilitate şi ameninţări la adresa securităţii regionale şi internaţionale. Intensificarea cooperării internaţionale în vederea soluţionării conflictelor şi excluderii apariţiei sau escaladării în viitor a unor asemenea situaţii de criză, care pun în pericol suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor sunt de o importanţă primordială şi pentru Republica Moldova care se confruntă cu un conflict «îngheţat» în raioanele de est ale ţării”.
În acest context dl Andrei Stratan a reiterat poziţia oficială a Republicii Moldova faţă de unele aspecte ale conflictului ruso-georgian şi viziunea asupra principiilor de soluţionare a conflictului transnistrean. Potrivit lui Republica Moldova:
- respinge categoric orice metode de soluţionare cu forţa a conflictelor, ea subscriind la Declaraţia Preşedinţiei franceze a Uniunii Europene cu privire la degradarea situaţiei din Osetia de Sud, rostită la Reuniunea extraordinară a Consiliului Permanent al OSCE din 8 august 2008 şi pledează pentru îndeplinirea completă a Planului de pace, mediat de Preşedinţia franceză a UE;
- consideră că recunoaşterea unilaterală a Abhaziei şi Osetiei de Sud va deveni un factor de stabilizare a situaţiei. Acest pas nu face decât să reducă responsabilitatea părţilor în conflict pentru căutarea unui compromis între naţiuni şi capacitatea lor de a identifica soluţii echitabile, cu respectarea principiilor integrităţii teritoriale şi asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
- consideră că situaţii precum cea din Georgia trebuie să fie soluţionate exclusiv în baza prevederilor Actului Final de la Helsinki, a Cartei ONU şi a tuturor principiilor dreptului internaţional în vigoare;
- în cazul specific al conflictului din raioanele de est (Transnsitria) a acţionat şi continuă să acţioneze consecvent în conformitate cu Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului, adoptată unanim de Parlament la 22 iulie 2005, care consfinţeşte soluţionarea conflictului din Transnistria doar pe căi politice;
- consideră că demilitarizarea şi democratizarea regiunii transnistrene constituie premise esenţiale ale soluţionării viabile a conflictului transnistrean;
- este preocupată de crearea condiţiilor necesare pentru impulsionarea procesului de reglementare. În acest sens, Preşedintele Vladimir Voronin a înaintat o serie de iniţiative privind consolidarea încrederii şi securităţii între ambele maluri ale Nistrului, în particular prin asigurarea libertăţii de circulaţie, participarea în comun la elaborarea şi implementarea proiectelor în domeniul restabilirii şi modernizării infrastructurii şi soluţionarea unor probleme de ordin social;
- a adoptat pentru implementare strategia de reglementare a conflictului, bazată pe o abordare complexă, “propunerile în pachet”, a tuturor problemelor legate de conflict — politice, economice, sociale şi umanitare, care prevăd elaborarea şi adoptarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM, consolidarea statutului de neutralitate şi retragerea trupelor străine de pe teritoriul ţării, recunoaşterea drepturilor de proprietate şi oferirea unor garanţii sigure pentru populaţie;
- apreciază activitatea Misiunii UE de asistenţă la frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM) şi cooperarea strânsă a acesteia cu structurile abilitate din ambele state în domeniul gestionării frontierei, contribuţia la sporirea securităţii şi transparenţei la frontieră, fapt ce creează o atmosferă mai prielnică pentru procesul de reglementare a problemei transnistrene;
- susţine eforturile mediatorilor şi observatorilor îndreptate spre reluarea negocierilor în formatul 5+2, în vederea soluţionării finale a conflictului.