Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 31 mai – 14 iunie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #75 |

Preşedintele în exerciţiu al OSCE în vizită în Moldova şi Ucraina

OSCE consideră că este timpul iniţierii unor discuţii serioase cu privire la transformarea actualei operaţiuni de pacificare din Moldova, a declarat Preşedintele în Exerciţiu al OSCE, ministrul belgian de Externe, Karel de Gucht, în timpul vizitei sale în Republica Moldova între 31 mai — 1 iunie.

Transformarea actualei operaţiuni de pacificare ruso-moldo-transnistreană în una cu mandat şi recunoaştere internaţională ar consolida securitatea şi stabilitatea atît pentru Chişinău, cît şi pentru Tiraspol, a declarat De Gucht.

În acelaşi timp, OSCE va insista ca trupele şi muniţiile ruse să fie evacuate din Republica Moldova şi este gata să aloce 10 milioane de euro pentru aceasta. “Suma va fi suficientă pentru încheierea procesului de evacuare timp de 3 luni. Este o sarcină absolut realizabilă,” a spus De Gucht, citat de Infotag.

Reamintim că la 29 mai ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat în şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei că Rusia şi-a îndeplinit angajamentele asumate la Istambul vizavi de Georgia şi Moldova, iar trupele care mai rămîn în aceste regiuni sînt forţe pacificatoare. Cei extra 500 — 600 de militari care se află în Transnistria sînt acolo pentru a păzi depozitele de muniţii ruse care servesc drept garanţie Transnistriei că “Moldova nu va înghiţi regiunea ca stat unitar”, a mai spus Lavrov.

În timpul aflării sale în RM, Karel de Gucht a avut o serie de întrevederi cu oficiali moldoveni şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, iar la 1 iunie s-a deplasat la Tiraspol, unde s-a întreţinut cu liderul regiunii separatiste transnistrene, Igor Smirnov. De Gucht a îndemnat partea transnistreană să adopte o atitudine constructivă şi să revină în mod necondiţionat la masa tratativelor în format “5+2”. În acelaşi timp, De Gucht a reiterat poziţia OSCE cu privire la conflictul transnistrean şi care are la baza soluţionarea paşnică şi respectînd principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Oficialul OSCE s-a arătat mulţumit de activitatea Misiunii UE de Asistenţă la frontiera moldo-ucraineană şi a sprijinit regimul vamal moldo-ucrainean introdus la 3 martie. “Nu este cale de întoarcere la vechiul regim. Nu putem schimba regulile comerţului internaţional. Vă chem să negociaţi condiţiile de realizare a activităţii economice externe de către firmele transnistrene. Îndemn autorităţile moldovene să dea dovadă de flexibilitate în acest sens,” a mai declarat De Gucht la Tiraspol, potrivit unui comunicat OSCE.

După întrevederea cu Karel de Gucht, liderul transnistrean Igor Smirnov a ţinut o conferinţă de presă în care a declarat că Transnistria va reveni la masa negocierilor doar după ce Transnistriei îi vor fi oferite garanţii internaţionale pentru realizarea activităţii economice externe în mod independent.

La 2 iunie oficialul OSCE s-a deplasat la Kiev unde a avut o întrevedere cu Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, căruia i-a mulţumit personal pentru interesul manifestat şi rolul jucat de acesta în eforturile de reglementare transnistreană. “Trebuie să continuăm implementarea Planului Iuşcenco, adaptîndu-l la întîrzierile şi obstacolele care apar pe parcurs, şi să ne asigurăm că procesul «5+2» este reluat”, a declarat De Gucht la Kiev.

Observatorii au calificat declaraţiile Preşedintelui în exerciţiu al OSCE drept o schimbare de retorică şi de discurs a acestui organism european şi drept un semnal că Occidentul începe să realizeze tot mai mult urgenţa identificării unei soluţii viabile conflictului transnistrean. În acelaşi timp, problemele ridicate de De Gucht în timpul vizitei sale nu s-au referit la aspectul cel mai important al procesului de reglementare — problema statutului regiunii transnistrene, iar realizarea practică a propunerii cu privire la transformarea operaţiunii de pacificare în una cu mandat internaţional va fi o adevărată piatră de încercare pentru o organizaţie în care toate deciziile se iau prin consens.

Adjunctul Secretarului Consiliului de Securitate rus în vizită la Chişinău

La 1 iunie la Chişinău s-a aflat în vizită pentru cîteva ore adjunctul Secretarului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Iuri Zubakov. Potrivit unui comunicat de presă al preşedinţiei, Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu Iuri Zubakov, în cadrul căreia cei doi au discutat “perspectivele şi mecanismele unor abordări calitativ noi a relaţiilor moldo-ruse. O atenţie sporită a fost acordată problematicii transnistrene”. Informaţii mai exacte despre conţinutul şi scopul vizitei oficialului rus nu au fost date publicităţii.

Potrivit unor observatori, vizita lui Zubakov cu doar cîteva ore înainte de sosirea la Chişinău a Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE nu este o coincidenţă, scopul acesteia fiind tatonarea terenului cu privire la poziţia conducerii moldoveneşti în dosarul transnistrean.

Vizita lui Zubakov parcă ar veni să vadă în ce măsură conducerea RM se ţine pe poziţii [după introducerea noului regim vamal moldo-ucrainean la 3 martie] şi dacă nu cumva este gata să cedeze mai mult decît pînă acum, a comentat analistul Andrei Popov vizita lui Zubakov într-un interviu pentru Info Prim Neo. “Autorităţile moldovene trebuie să fie prudente şi realiste, să înţeleagă că Rusia este pe o traiectorie de radicalizare a discursului său pe plan extern şi în ajunul alegerilor prezidenţiale din 2008 este greu de aşteptat că va face unele cedări,” a mai declarat Popov.

Atragem atenţia în acest context la declaraţiile făcute recent de reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Mihail Kalmînin, cu privire la conflictul din Osetia de Sud. Într-un comentariu publicat pe pagina de Internet al Ministerului rus de Externe la 1 iunie, Kalmînin a declarat că deşi Rusia respectă principiul integrităţii teritoriale, în cazul Georgiei acest principiu este “mai curînd o situaţie dezirabilă, decît o realitate de fapt politico-juridică”, iar poziţia osetinilor de sud se bazează pe un principiu “la fel de larg recunoscut de către comunitatea internaţională, cel al dreptului la autodeterminare”.

Titrate de mass-media ruse şi internaţionale drept o “senzaţie diplomatică”, declaraţiile lui Kalmînin au fost interpretate drept o recunoaştere deschisă şi în mod oficial de către Rusia a dreptului entităţilor secesioniste din spaţiul ex-URSS la autodeterminare. Potrivit publicaţiei ruse “Kommersant”, dacă pînă nu demult Rusia prefera să acorde un sprijin tacit regimurilor republicilor nerecunoscute, desprinse de Moldova şi Georgia, acum Rusia a trecut în mod oficial de partea acestora. Această schimbare în politica Rusiei a intervenit în urma cererii vestului ca Rusia să-şi retragă armatele din Moldova şi Georgia, dar şi după ce actualele guverne de la Chişinău şi Tbilisi au luat adoptat cursul integrării europene.

“Împotriva celor două state au început imediat războaiele comerciale şi cele ale gazelor. Pentru a răci elanul vecinilor neascultători, Rusia a hotărît să activeze încă o pîrghie importantă — zonele de conflict,” mai opinează publicaţia rusă.

Potrivit analistului Andrei Popov, în condiţiile în care este greu de aşteptat ca Rusia să-şi schimbe poziţia în următorii 2–3 ani, conducerii RM nu-i rămîne decît să promoveze reformele necesare în interior şi să continue apropierea de Uniunea Europeană, sporind atractivitatea malului drept pentru locuitorii de pe malul stîng al Nistrului.

16–30 mai 2006 15–30 iunie 2006