Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 2–15 decembrie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #86 |

Asistenţa SUA pentru reglementarea transnistreană

În cadrul întrevederii de la Washington a ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, cu Secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice, aceasta din urmă a dat asigurări că SUA vor continua să sprijine eforturile de reintegrare teritorială a Republicii Moldova. Secretarul de Stat american a declarat că SUA vor contribui în continuare la eforturile internaţionale în vederea reglementării transnistrene. “Moldova este un bun prieten al SUA. Vom contribui la depăşirea greutăţilor în calea dezvoltării statului vostru. Realizarea cu succes a reformelor va contribui la îndeplinirea obiectivului de integrare europeană”, a spus Rice, potrivit unui comunicat al MAEIE. Ministrul Stratan a adresat mulţumiri SUA pentru asistenţa continuă şi consistentă pentru reintegrarea teritorială, dezvoltarea economică şi democratizarea Moldovei. Stratan a mulţumit şi pentru sprijinul acordat de către SUA Republicii Moldova la recentul summit NATO de la Riga şi Reuniunea Ministerială a OSCE de la Bruxelles în vederea îndeplinirii de către Rusia a obligaţiilor de retragere a trupelor şi muniţiilor sale din Moldova.

Consiliul Ministerial al OSCE

Cel de-al 14-lea Consiliu Ministerial al OSCE şi-a ţinut lucrările între 4–5 decembrie la Bruxelles. În cadrul summit-ului Republica Moldova a chemat Federaţia Rusă să-şi îndeplinească neîntîrziat angajamentele asumate la Istanbul cu privire la retragerea trupelor şi muniţiilor sale de pe teritoriul Moldovei şi să demonstreze astfel respectul pentru suveranitatea, independenţa şi neutralitatea constituţională a Moldovei.

“Actuala redeschidere a dialogului bilateral moldo-rus, propunerile preşedintelui Ucrainei şi documentele adoptate de către Parlamentul RM în vara 2005 creează o atmosferă nouă, prielnică de soluţionare a conflictului transnistrean. În acest sens, chemăm regimul transnistrean să ridice neîntîrziat obstacolele în calea liberei circulaţii a persoanelor şi bunurilor, să scoată regiunea din autoizolare, să asigure respectarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale omului în regiune”, a declarat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, la Bruxelles.

Poziţia RM a fost susţinută de delegaţiile Uniunii Europene, SUA, României, Bulgariei, Cehiei, Slovaciei, Turciei, Letoniei etc., care au reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.

Erkki Tuomioja, ministrul finlandez al Afacerilor Externe, vorbind din partea Preşedinţiei Uniunii Europene, a reiterat sprijinul UE pentru o Moldovă suverană şi teritorial integră şi a chemat la reluarea negocierilor în format “5+2” în vederea atingerii unui acord cuprinzător în problemele politice, economice şi de securitate, inclusiv problema transformării operaţiunii pacificatoare. În acelaşi timp, UE a regretat lipsa progresului în procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor ruse din Republica Moldova şi a chemat Rusia să-şi îndeplinească obligaţiile în mod necondiţionat.

Secretarul de Stat adjunct al SUA pentru probleme politice, Nicholas Burns, a criticat Rusia pentru presiunile exercitate asupra Moldovei şi Georgiei şi pentru nerespectarea angajamentelor asumate de aceasta de a-şi retrage trupele şi muniţiile din cele două state. Burns a mai declarat că SUA vor insista ca Rusia să-şi îndeplinească angajamentele din 1999 de la Istanbul, a căror îndeplinire nu este decît o “chestiune de timp”.

Pe de altă parte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a învinuit Republica Moldova de faptul că Rusia a stopat procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor sale din regiunea transnistreană. Răspunzînd la întrebările jurnaliştilor, Lavrov a declarat că evacuarea muniţiilor ruse din regiunea transnistreană va avea loc doar după depăşirea urmărilor unor acţiuni unilaterale ale RM şi ca urmare a reluării procesului de negocieri politice în problema transnistreană. În acelaşi timp, Lavrov a declarat că elaborarea unui acord între cele două părţi este posibilă doar cu participarea tuturor părţilor implicate şi şi-a exprimat speranţa că după întrevederea recentă dintre preşedintele rus şi cel moldovean va avea loc un progres în acest sens. Referindu-se la angajamentele de la Istanbul ale Rusiei, Lavrov a spus că acestea sînt deseori subiectul unor speculaţii, fiind legate de ratificarea Tratatului adaptat cu privire la Forţele Convenţionale în Europa. “Nici un fel de legătură între reglementarea conflictelor din Georgia şi Moldova şi ratificarea Tratatului adaptat cu privire la Forţele Convenţionale nu a existat la Istanbul”, a declarat Lavrov.

Lucrările Consiliului Ministerial al OSCE nu au rezultat cu adoptarea unei declaraţii finale. Pentru al patrulea an consecutiv acest lucru s-a întîmplat din cauza divergenţelor dintre marea majoritate a statelor OSCE şi Federaţia Rusă. De asemenea, nu a fost adoptată nici Declaraţia regională privind Moldova. Ministrul Afacerilor Externe al Belgiei a prezentat viziunea Preşedinţiei în Exerciţiu a OSCE privind evoluţiile din cadrul OSCE. SUA, UE şi NATO au prezentat Declaraţii finale în care au dat aprecieri rezultatelor reuniunii, precum şi au reiterat apelul lor către Federaţia Rusă de a finaliza cît mai curînd procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor sale din Georgia şi Moldova.

“Alegeri prezidenţiale” în regiunea transnistreană

La 10 decembrie a.c., în regiunea transnistreană au avut loc “alegeri prezidenţiale”, la care postul de “preşedinte” al Transnistriei a fost disputat de patru candidaţi: actualul lider transnistrean, Igor Smirnov, preşedintele partidului comunist din regiune, Nadejda Bondarenco, candidatul independent Piotr Tomailî, şi redactorul ziarului “Novaia Gazeta”, Andrei Safonov. Potrivit datelor “comisiei electorale centrale” a regiunii, Igor Smirnov a acumulat 82,5% din voturile celor circa 257 000 (66% din alegătorii înscrişi pe liste) de alegători care au participat la scrutin. Astfel, Smirnov va deţine “mandatul prezidenţial” pentru a patra oară consecutiv, el fiind liderul peren al regiunii de la autoproclamarea acesteia în 1990 şi pînă în prezent. Smirnov este urmat de reprezentantul comuniştilor din regiune — Nadejda Bondarenko, cu 8% din voturi. Andrei Safonov a acumulat aproape 4% din voturi, iar Piotr Tomailî — 2%. Împotriva tuturor au votat 1,6% din participanţii la vot.

În mod tradiţional, “prezidenţialele” din Transnistria au fost monitorizate de mai mulţi observatori internaţionali, inclusiv un grup de deputaţi în Duma de Stat a Federaţiei Ruse. Aceştia din urmă au declarat că în timpul campaniei electorale şi zilei alegerilor nu au observat nimic care ar pune la îndoială rezultatele alegerilor. Potrivit vicespicher-ului Dumei de Stat, Serghei Baburin, “în ciuda problemelor legate de înregistrarea candidaturii lui Andrei Safonov, opinia poporului, exprimată la alegeri, nu a fost afectată”.

Pe de altă parte, candidatul “opoziţiei” transnistrene, Andrei Safonov, şi-a exprimat neîncrederea în rezultatele oficiale ale scrutinului. Acesta a declarat că datele “comisiei electorale centrale” nu corespund cu datele unor studii sociologice independente potrivit cărora Smirnov nu ar fi acumulat mai mult de 64% din sufragii. Reamintim că Safonov a fost înregistrat în calitate de concurent electoral doar cu cîteva zile înainte de ziua alegerilor, după ce prin hotărîre judecătorească a fost anulat refuzul iniţial al organului electoral de a-l înregistra, refuz motivat prin faptul că numărul semnăturilor false prezentate în sprijinul candidaturii sale ar fi depăşit limita legală.

Autorităţile Republicii Moldova au condamnat “alegerile” din regiunea transnistreană şi au chemat comunitatea internaţională să nu le recunoască. SUA, UE, OSCE şi Ucraina au declarat că nu recunosc legitimitatea “alegerilor” din Transnistria şi nici rezultatele acestora.

16–31 octombrie 2006 16–31 decembrie 2006