Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 15–30 iunie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #76 |

UE, Ucraina vor contribui în continuare la reglementarea transnistreană

În cadrul vizitei sale la Bruxelles între 21–22 iunie, Preşedintele Voronin a avut o întrevedere cu Înaltul Comisar pentru Politica Externă şi de Securitate Comună a UE, Javier Solana, în cadrul căreia a fost abordată şi problema transnistreană. Potrivit unui comunicat al preşedinţiei, Solana a reconfirmat determinarea Uniunii Europene de a contribui la identificarea unei soluţii politice pentru problema transnistreană. La rîndul său, Voronin a mulţumit oficialului european pentru eforturile depuse în organizarea Misiunii UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană şi s-a arătat mulţumit de rezultatele acesteia.

În aceiaşi perioadă Boris Tarasiuk, ministrul ucrainean de Externe, a întreprins o vizită la Chişinău, unde a discutat cu oficiali Moldoveni o serie de probleme ce ţin de cooperarea bilaterală, inclusiv cooperarea în reglementarea diferendului transnistrean. În cadrul unei conferinţe de presă la 26 iunie, Tarasiuk a dat asigurări că poziţia Ucrainei vizavi de reglementarea transnistreană, precum şi în problema monitorizării frontierei nu se va schimba după formarea noului guvern ucrainean.

Tarasiuk a acuzat Rusia şi autorităţile transnistrene de blocarea procesului de negocieri, dar a declarat că Ucraina speră să găsească argumentele necesare pentru a aduce toţi participanţii înapoi la masa de negocieri poate chiar în iulie sau august curent.

La întrebarea jurnaliştilor despre un posibil referendum în Transnistria, şeful diplomaţiei ucrainene a declarat că Ucraina, la fel ca şi OSCE şi UE, nu va recunoaşte rezultatele acestuia şi a exclus proiectarea situaţiei din Muntenegru şi eventual Kosovo asupra situaţiei din Transnistria. “În cazul de faţă nu există nici un temei juridic pentru a pune problema independenţei Transnistriei”, a spus Tarasiuk.

Poliţişti moldoveni reţinuţi la Tiraspol

La 14 iunie patru colaboratori ai Comisariatului de Politie din Bender şi un angajat al Ministerului Afacerilor Interne din Moldova au fost reţinuţi de serviciile de securitate transnistrene, în oraşul Tiraspol, fără prezentarea unor motive pentru reţinere.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM a calificat reţinerea poliţiştilor moldoveni drept o provocare din partea regimului separatist de la Tiraspol. Potrivit MAEIE, cei cinci poliţişti moldoveni se aflau în momentul reţinerii în regiunea transnistreană în scopuri de serviciu şi din motive personale.

Trei din cei cinci poliţişti moldoveni au fost eliberaţi în seara de 17 iunie fără nici o explicaţie. Potrivit unor declaraţii ai ministrului de Interne al RM, Gheorghe Papuc, citat de Infotag, celor trei li s-au aplicat torturi şi le-au fost administrate medicamente psihotrope de către serviciile speciale transnistrene.

Ceilalţi doi poliţişti moldoveni au fost eliberaţi la 26 iunie. Potrivit unor surse din Ministerului Reintegrării, citate de Info Prim Neo, eliberarea a fost posibilă datorită intervenţiei Federaţiei Ruse.

După consumarea incidentului, şeful departamentului de securitate de la Tiraspol, Vladimir Antiufeev, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că poliţiştii moldoveni s-ar fi aflat la Tiraspol pentru a-l răpi pe Ivan Burgudji, pentru a nu-i permite acestuia să candideze în alegerile pentru postul de Başcan al Găgăuziei programate pentru finele anului 2006. Antiufeev a mai declarat că deşi poliţiştii moldoveni au fost eliberaţi, cazul penal împotriva lor va continua şi că dacă “intenţiile criminale” ale autorităţilor moldovene pe teritoriu transnistrean vor continua, “noi vom utiliza armele, inclusiv pentru a ucide”.

Vizita delegaţiei guvernamentale ruse la Tiraspol

Între 21–22 iunie la Tiraspol s-a aflat într-o vizită oficială o delegaţie interdepartamentală a Federaţiei Ruse, condusă de către adjunctul Preşedintelui Guvernului rus, Ghenadie Bukarev. În componenţa delegaţiei au intrat reprezentanţi ai Consiliului de Securitate, Ministerului de Externe, Ministerului Dezvoltării Sociale, Fondului de Pensii al Federaţiei Ruse, etc. Potrivit Regnum.ru, care citează surse din departamentul de informaţii şi telecomunicaţii al Transnistriei, vizita a avut drept scop dezvoltarea protocolului comun semnat de liderul separatist Igor Smirnov şi primul vice-premier rus Alexandr Jukov la 23 mai la Moscova.

La finele vizitei Directorul Departamentului pentru Ministerul Sănătăţii şi Dezvoltării Sociale al Rusiei, Serghei Donţov, a declarat că subiectul principal discutat în cadrul vizitei a fost cel al asigurării cu pensii şi cu alte servicii sociale a cetăţenilor ruşi care locuiesc în Transnistria. Potrivit lui Donţov, Guvernul rus urmează să adopte în următoarele luni un act normativ care ar reglementa aspectele “organizatorice” ale deciziei Federaţiei Ruse de a acorda asistenţă locuitorilor transnistreni de cetăţenie rusă. Donţov a dat asigurări că pensionarii transnistreni vor începe a primi pensii din partea Federaţiei Ruse pînă la finele anului 2006.

Întrebat despre legitimitatea acestor acţiuni a Federaţiei Ruse în Transnistria, Donţov a făcut trimitere la Hotărîrea Curţii Constituţionale a Federaţiei Ruse: “Nu contează statutul juridic al unui teritoriu. Constituţia Federaţiei Ruse garantează tuturor cetăţenilor ruşi, oriunde ar locui aceştia, toate formele de asistenţă socială”, transmite Regnum.ru.

Reamintim că potrivit datelor recensămîntului populaţiei realizat de autorităţile transnistrene în octombrie 2004 (fără participarea autorităţilor moldoveneşti), în regiunea transnistreană în prezent locuiesc circa 56.000 de cetăţeni ruşi.

Regimurile nerecunoscute din fosta URSS creează comunitate “interstatală”

La 14 iunie la Suhumi, “capitala” regiunii secesioniste Abhazia, a avut loc “summit-ul” liderilor republicilor nerecunoscute Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria. La finele întîlnirii, liderii secesionişti au semnat o Declaraţie Comună, prin care au proclamat crearea “Comunităţii pentru democraţie şi drepturile popoarelor”. Calificată de către observatori drept “anti-GUAM”, comunitatea “nerecunoscuţilor” nu prevede doar colaborarea politică şi economică dintre aceştia, dar şi crearea unor forţe de pacificare colective, care vor putea înlocui forţele de pacificare ruse din aceste regiuni.

“Astăzi am arătat încă odată în faţa întregii lumi intenţia noastră de edifica state democratice. Faptul că în orice situaţie trebuie luată în consideraţie opinia poporului, a fost reiterat în cadrul conferinţei de presă de la Sankt Petersburg de către Preşedintele Rusiei Vladimir Putin. Popoarele noastre au trăit cu Rusia secole la rînd şi vor fortifica şi în continuare relaţiile de bună vecinătate cu Rusia”, a declarat liderul abhaz, Serghei Bagapş, citat de agenţia de presă Kavkaz-press, în cadrul unei conferinţe comune ţinute după încheierea “summit-ului” de la Suhum.

La întrebarea ziariştilor dacă “nerecunoscuţii” intenţionează să facă uz încă odată de dreptul la auto-determinare, proclamat de către Preşedintele Putin în urma întrevederii cu Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, liderii abhaz si osetin au spus că “popoarele” lor deja au ales că vor să fie cu Rusia. Liderul transnistrean Igor Smirnov a confirmat intenţia de a organiza, în septembrie 2006, un referendum în cadrul căruia “poporul transnistrean” va fi consultat dacă îşi vede viitorul cu Republica Moldova sau cu Rusia, precum şi vizavi de procesul de negocieri cu Chişinăul.

De remarcat, că “preşedinţii” celor trei regiuni au semnat textul final al Declaraţiei în urma unor consultări îndelungate cu Moscova, a doua zi după întîlnirea Preşedintelui rus Vladimir Putin cu omologul său georgian, Mihail Saakaşvili. Principalul subiect discutat în cadrul întrevederii ruso-georgiene l-au constituit conflictele “îngheţate” din Georgia — Abhazia şi Osetia de Sud.

Potrivit unor observatori, scopul “summit-ului” de la Suhumi a fost de fapt de a neutraliza rezultatele întrevederii Putin-Saakaşvili de la Sankt Petersburg, oricare ar fi fost acestea. “Chiar dacă preşedinţii Rusiei şi Georgiei ar fi atins un acord, republicile nerecunoscute urmau să declare lumii întregi că îşi continuă cursul spre independenţă şi creează un bloc militar care le-ar apăra de agresiuni din partea statelor vecine”, scrie publicaţia rusă Kommersant.ru cu referinţă la întrevederea de la Suhum.

31 mai – 14 iunie 2006 1–16 iulie 2006