Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 11–25 octombrie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #60 |
Perioada de referinţă a fost marcată de o serie de pregătiri în vederea desfăşurării, după o pauză de mai mult de un an, a unei noi runde de negocieri în problema transnistreană. Aceasta va avea loc la 27–28 octombrie 2005 la Chişinău, în format extins cu participarea reprezentanţilor SUA şi UE în calitate de observatori.

Între 11–14 octombrie o numeroasă delegaţie a Federaţiei Ruse s-a aflat în vizită la Chişinău şi Tiraspol pentru a discuta probleme legate de relaţiile moldo-ruse şi în particular problema transnistreană. În componenţa delegaţiei ruse au intrat mai mulţi reprezentanţi ai Aparatului Guvernului, Consiliului de Securitate, Ministerului Dezvoltării Economice, Gazprom-ului, Camerei de Comerţ şi Industrie etc. În fruntea delegaţiei s-a aflat prim-vicepreşedintele Consiliului de Securitate de le lîngă Preşedintele Federaţiei Ruse, Iurii Zubakov, fost ambasador al Federaţiei Ruse la Chişinău în 2003–2004.

La Chişinău delegaţia rusă a avut întrevederi cu Preşedintele Voronin, Prim-ministrul Vasile Tarlev, cu ministrul Afacerilor Externe si Integrării Europene, Andrei Stratan, cu ministrul Reintegrării, Vasile Şova, cu conducerea societăţii pe acţiuni “Moldova-gaz”.

Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, în cadrul întrevederii cu delegaţia rusă Preşedintele Voronin a declarat că în relaţiile dintre Moldova şi Rusia nu există contradicţii, şi că există o singură problemă nerezolvată, cea transnistreană. Pe de altă parte, făcînd bilanţul vizitei la Chişinău, Iurii Zubakov a declarat jurnaliştilor de la Tiraspol, citat de Infotag, că “există dificultăţi serioase” în relaţiile dintre Chişinău şi Moscova şi “dacă partea moldavă pune accentul pe o singură problemă, cea a reglementării transnistrene, noi sîntem îngrijoraţi de multe alte aspecte…şi relaţiile noastre economico-comerciale, şi rădăcinile istorice ale cooperării normale în ansamblu, care în viaţa reală se supun erodărilor”.

La Tiraspol delegaţia rusă s-a aflat timp de două zile, perioadă în care a avut întrevederi cu liderul transnistrean Igor Smirnov, alte autorităţi transnistrene, reprezentaţi ai business-ului autohton, dar şi ai comunităţilor ruse din regiune. Iurii Zubakov a declarat că vizita la Tiraspol nu a avut scopuri politice, ci a avut scopul de a examina situaţia, problemele reale ale oamenilor, la faţa locului. Pe agenda discuţiilor au figurat chestiuni economice şi problema protecţiei sociale şi politice a cetăţenilor ruşi care locuiesc în Transnistria. Potrivit ambasadorului rus în RM Nicolai Reabov, citat de agenţia oficială transnistreană Olvia-press, în prezent în regiunea transnistreană există circa 150 000 de doritori să obţină cetăţenia rusă, ceea ce impune facilitarea procedurii de obţinere a cetăţeniei ruse, şi la Moscova deja se examinează o serie de măsuri în acest sens. Astfel de măsuri ar corespunde cu schimbarea atitudinii Federaţiei Ruse faţă de concetăţenii săi din statele nerecunoscute din spaţiul CSI.

Mai mulţi observatori de la Chişinău au comentat vizita delegaţiei ruse drept una care a avut scopul să promoveze noul plan rus de reglementare transnistreană propus mediatorilor acum o lună la Odesa. Planul reiterează mai multe din prevederile de bază ale aşa-zisului Memorandum Kozak şi prevede crearea unei confederaţii între Moldova şi Transnistria acordînd mai multe împuterniciri Transnistriei, inclusiv dreptul de a participa la politica externă a statului federativ, egalitatea reprezentării în legislativul bicameral, garanţii militare din partea Rusiei.

În aceiaşi perioadă la Chişinău a întreprins o vizită Preşedintele în exerciţiu al OSCE, Dmitrii Rupel, ministrul sloven de Externe. La Chişinău, acesta s-a arătat optimist în ceea ce priveşte reluarea negocierilor în format extins. “Acum, cînd la negocieri participă factori de influenţă atît de importanţi, ne va fi mai uşor să avansăm pe calea spre reglementare”, a spus Rupel. În acelaşi timp, Rupel a reafirmat că OSCE nu va monitoriza şi nu va recunoaşte alegerile în legislativul transnistrean din decembrie curent, deoarece acestea nu pot avea un caracter democratic în actualele condiţii, şi a chemat autorităţile transnistrene să anuleze aceste alegeri. Pronunţîndu-se asupra noului plan rus, Rupel l-a calificat drept “prea radical, acordînd prea multă independenţă Transnistriei”.

Dacă va fi sau nu discutat acest plan la runda din 27–28 octombrie nu este încă clar. Mediatorii în problema transnistreană s-au întîlnit la Ljubliana la 21 octombrie pentru a elabora agenda rundei de negocieri de la finele lunii, dar nu au dat mai multe detalii presei despre aceasta. Alegerile din Transnistria, misiunea UE de monitorizare a frontierei, inspectarea complexului industrial-militar al Transnistriei ar fi subiectele de aşteptat să figureze pe agenda discuţiei. Asta în cazul în care nu va exista o răsturnare de situaţie de ultimă oră, ca de exemplu apariţia unui nou plan de reglementare pe masa tratativelor.