Monitoring→Politica→Problema transnistreană

• Ministrul Reintegrării, Vasile Şova, a dat publicităţii o scrisoare deschisă adresată participanţilor la formatul de negocieri “5+2”, prin care le solicită acestora eforturi suplimentare în vederea reluării procesului de negocieri. Ministrul Şova s-a arătat îngrijorat de tensionarea situaţiei din zona de securitate, cazurile de violare a drepturilor omului şi limitare a libertăţii de mişcare înregistrate, precum şi de consecinţele negative pe care le-ar putea avea acestea în lipsa unui dialog între cele două părţi. “Sîntem convinşi că revenirea neîntîrziată a tuturor participanţilor la masa tratativelor şi reluarea plenară a procesului de negocieri pot stabiliza situaţia, iar cooperarea constructivă a tuturor părţilor interesate va ajuta la identificarea soluţiilor pentru problemele cu care se confruntă zilnic cetăţenii Moldovei şi ai altor state”, se spune în scrisoarea deschisă.

• Misiunea OSCE de la Chişinău a declarat că va convoca în viitorul apropiat o nouă rundă de consultări ale mediatorilor şi observatorilor în vederea reluării negocierilor în format “5+2”. Runda de consultări va precede vizita în Republica Moldova a preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ministrul spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos, programată pentru începutul lunii octombrie. Potrivit OSCE, această vizită ar putea contribui semnificativ la reluarea negocierilor în format “5+2”.

• La 6 septembrie Ambasadorul SUA în Moldova, Michael Kirby, a avut la Tiraspol întrevederi cu şeful departamentului transnistrean de externe, Valeri Liţkai, şi cu preşedintele legislativului local, Evghenii Şevciuc. Discuţia cu Liţkai pare să fi făcut parte din eforturile SUA îndreptate spre relansarea dialogului politic în format “5+2”, acesta fiind subiectul principal al întrevederii potrivit unui comunicat al departamentului transnistrean. Acest subiect nu a figurat însă pe agenda discuţiilor dintre ambasadorul american şi Evghenii Şevciuc. Potrivit paginii de Internet a legislativului de la Tiraspol, Ambasadorul Kirby a declarat următoarele în urma acestei întrevederi: “Am discutat despre secetă, care a cauzat pierderi importante în sectorul agricol. Am discutat despre un larg spectru de probleme economice. În regiunea transnistreană locuiesc oameni şi aceştia suferă în urma calamităţilor naturale. Examinăm o serie de posibilităţi de acordare a ajutorului, şi vom vedea ce se poate face”. De remarcat că aceste două întrevederi urmează unei serii de vizite întreprinse de Ambasadorul Kirby în regiunea transnistreană în ultimele luni, în timpul cărora acesta s-a întîlnit cu jurnalişti şi ONG-uri locale, inclusiv cu Mişcarea “Prorîv”. Aceste vizite au atras o serie de critici la adresa diplomatului american din partea unor comentatori de la Chişinău precum că ar legitima idei, mişcări şi lideri separatişti. Opinia publicaţiei de faţă este că deşi presupun şi anumite riscuri, aceste vizite sînt necesare şi trebuie să continue deoarece oferă posibilitatea unei cunoaşteri şi înţelegeri reciproce. Este o deschidere de care trebuie să dea dovadă şi alte misiuni diplomatice acreditate la Chişinău, organizaţii internaţionale şi organizaţii neguvernamentale. Considerentul umanitar şi cel de solidaritate cu locuitorii de rînd ai regiunii transnistrene trebuie să prevaleze asupra temerilor de subminare a integrităţii teritoriale a RM.

• Bugetul regiunii transnistrene pentru anul 2008 nu va prevede la categoria venituri asistenţa financiară din partea Federaţiei Ruse de care Transnistria a beneficiat pînă în 2006. În vederea suplinirii veniturilor la buget din surse proprii, liderul transnistrean, Igor Smirnov, a propus sporirea cu 3% a impozitului pe vînzările cu amănuntul, precum şi creşterea impozitelor pe venit pentru întreprinderi. Propunerile au trezit discuţii aprinse în rîndul deputaţilor locali, care au considerat că acestea ar putea avea efecte nefaste asupra situaţiei social-economice a cetăţenilor, ar duce la creşterea nivelului inflaţiei pînă la 12% şi la creşterea excesivă a poverii fiscale asupra întreprinderilor. La fel de multe discuţii au trezit propunerile de a introduce gestionarea financiară directă a raioanelor Camenca şi Dubăsari, îndemnizaţii pentru pîine pentru pensionari şi măsuri de protecţie a veniturilor reale ale populaţiei în cazul creşterii inflaţiei. “În Transnistria există 134 000 de pensionari, 70 000 de bugetari şi doar 120 000 de angajaţi, dintre care 46 000 lucrează în industrie. Dacă nu vom avea 200 000 de angajaţi, atunci chiar dacă vom elabora cel mai bun sistem fiscal nu vom obţine rezultate”, a declarat şeful legislativului, Evghenii Şevciuc, în contextul acestor discuţii. Astfel, se pare că nişte soluţii imediate pentru depăşirea situaţiei bugetare critice în care s-a pomenit regiunea în 2007 vor fi greu de identificat, impunîndu-se o revedere din temelie a politicilor economice şi fiscale ale regiunii.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet