Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Grupul Ilaşcu cîştigă procesul la CEDO

La 8 iulie Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg a dat publicităţii sentinţa Marii Camere a CEDO în cazul “Ilaşcu şi alţii împotriva Republicii Moldova şi a Federaţiei Ruse”. Curtea a dat cîştig de cauză grupului Ilaşcu, obligînd Federaţia Rusă şi Republica Moldova să le plătească membrilor grupului Ilaşcu daune morale şi materiale, precum şi costurile legate de asistenţa judiciară de care au beneficiat în timpul procesului.

Prin decizia CEDO, Republica Moldova a fost găsită responsabilă pentru că nu a luat măsurile adecvate pentru a pune capăt violărilor drepturilor omului în regiunea transnistreană, unde membrii grupului Ilaşcu au fost condamnaţi de un tribunal al nerecunoscutei “republici transnistrene” pentru pretinse acte de terorism. Federaţia Rusă împărtăşeşte această responsabilitate deoarece deţine controlul de facto asupra regiunii transnistrene datorită staţionării trupelor şi echipamentului militar în zonă precum şi suportului politic, economic şi militar pe care îl acordă autorităţilor separatiste.

Curtea a chemat Federaţia Rusă şi Republica Moldova să ia toate măsurile necesare pentru eliberarea a doi membri ai grupului Ilaşcu, Tudor Petrov-Popa şi Andrei Ivanţoc, care încă se mai află în închisoarea din Tiraspol.

Autorităţile moldovene nu au avut deocamdată o reacţie oficială faţă de decizia CEDO. La cîteva ore după pronunţarea acesteia, ministrul moldovean al Justiţiei, Vasile Dolghieru, a fost demis din funcţie prin decret prezidenţial. Motivele disponibilizării nu au fost invocate, însă mai mulţi observatori locali au notat că demiterea ar avea legătură cu decizia CEDO.

Federaţia Rusă, pe de altă parte, şi-a formulat poziţia faţă de decizia CEDO într-un comunicat al Ministerului rus de Externe dat publicităţii în aceeaşi zi. Potrivit comunicatului, Federaţia Rusă se arată nedumerită faţă de “inconsistenţa, caracterul contradictoriu, subiectivismul şi angajarea politică” a curţii de la Strasbourg. În comunicat se spune că potrivit normelor de drept intenţional Federaţia Rusă nu poate fi considerată vinovată de acuzaţiile aduse de grupul Ilaşcu deoarece evenimentele invocate au avut loc înainte de aderarea Rusiei la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În document se mai precizează că cele “cîteva sute de militari ruşi” aflaţi în regiunea transnistreană fac parte din forţele de pacificare dislocate în regiune şi nu pot servi drept instrument de control asupra unui teritoriu cu o populaţie de aproape un milion de oameni.

Rezoluţia Adunării Parlamentare a OSCE cu privire la Republica Moldova

Adunarea Parlamentară (AP) a OSCE a adoptat în cadrul sesiunii anuale din 5–9 iulie de la Edinburgh o rezoluţie cu privire la Republica Moldova. În rezoluţie OSCE deploră impasul în care se află procesul de negocieri în problema transnistreană, dar salută faptul că, în principiu, cele două părţi sînt gata să reia dialogul în vederea atingerii unei înţelegeri cu privire la statutul regiunii transnistrene în baza principiilor federaliste. AP OSCE cheamă toate părţile vizate să depună eforturile necesare în acest sens, îndeamnă autorităţile transnistrene să coopereze în mod constructiv în vederea finisării procesului de retragere a muniţiilor ruse şi cheamă la reluarea dialogului politic dintre parlamentarii moldoveni şi membrii Sovietului Suprem al Transnistriei.

Într-un interviu acordat postului Radio Europa Liberă, Kimmo Kiljunen, vicepreşedintele AP OSCE şi raportor principal pentru Republica Moldova, a declarat că AP OSCE a susţinut în unanimitate iniţiativa de a organiza în luna septembrie o masă rotundă cu participarea tuturor formaţiunilor politice din Moldova şi Transnistria, care ar urma să adopte o declaraţie oficială cu privire la principiile de bază ale reglementării transnistrene. Potrivit lui Kiljunen, aceste principii ar fi integritatea teritorială a Republicii Moldova, ideea federalismului ca principiu de bază pentru o soluţie finală, garanţii internaţionale pentru soluţia finală şi o soluţie nemilitară a conflictului.

Summit-ul NATO de la Istanbul cheamă Rusia să definitiveze procesul de retragere a muniţiilor din Transnistria

Comunicatul final al reuniunii şefilor de stat şi guverne ale statelor NATO, desfăşurat între 28–29 iunie la Istanbul, a remarcat progresul realizat în 2003 în procesul de retragere a muniţiilor ruse din regiunea transnistreană, dar a exprimat regretul în legătură cu faptul că procesul a fost stopat în 2004 şi că termenul-limită fixat pentru sfîrşitul anului 2003 nu a fost respectat. Şefii de stat şi guverne ale statelor NATO au îndemnat Federaţia Rusă să reia procesul de retragere, dar nu au fixat un nou termen pentru finalizarea acestuia.

În acelaşi timp, participanţii la reuniunea NATO şi-au reiterat poziţia faţă de Tratatul adaptat cu privire la Forţele Convenţionale în Europa (FACE) drept fundament al securităţii europene şi au reamintit că îndeplinirea angajamentelor de la Istanbul cu privire la Georgia şi Moldova vor crea condiţiile necesare pentru ratificarea acestuia de către aliaţi şi alte state.

Atît în ajunul summit-ului NATO, cît şi în timpul acestuia oficiali ruşi au încercat să acrediteze ideea precum că legătura pe care NATO încearcă să o facă între ratificarea Tratatului FACE şi evacuarea muniţiilor ruse din regiunea transnistreană şi Georgia nu este justificată. Astfel, într-un interviu acordat de către ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, agenţiei ruse de ştiri RIA Novosti, acesta a menţionat că angajamentele Rusiei de a-şi retrage forţele militare din Moldova şi Georgia sînt de natură politică, spre deosebire de clauzele Tratatului FCE, care au un caracter juridic.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet