Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Zvonurile despre un posibil nou plan de reglementare transnistreană negociat în secret de către autorităţile de la Chişinău şi Federaţia Rusă fără participarea celorlalţi mediatori şi a observatorilor din partea UE şi SUA au provocat o adevărată navetă diplomatică în RM. Astfel, Chişinăul a fost vizitat în aceiaşi săptămînă de către Asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA, David Kramer, Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Moldova, Kalman Mizsei, precum şi un reprezentant al Preşedinţiei spaniole a OSCE. Şi Însărcinatul cu Afaceri al Ministerului rus de Externe, reprezentatul Rusiei la negocieri, Valeri Nesteruşkin, a vizitat Chişinăul în aceiaşi perioadă.

Din oficialii menţionaţi mai sus, doar Asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA, David Kramer, a dat publicităţii rezultatele vizitei sale la Chişinău în cadrul unei conferinţe de presă. Kramer a declarat că a primit asigurări specifice din partea Preşedintelui Vladimir Voronin, Ministrului Andrei Stratan şi a Ministrului Vasile Şova precum că nu există nici un nou plan rus de reglementare transnistreană. Kramer a reiterat poziţia SUA potrivit căreia suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, precum şi transparenţa şi legitimitatea trebuie să fie principiile de bază ale oricărei soluţii de reglementare. De asemenea retragerea trupelor şi muniţiilor ruse din regiunea transnistreană trebuie să însoţească sau chiar să preceadă orice plan de reglementare. În acelaşi timp, oficialul american a susţinut ideea transformării actualei operaţiuni de pacificare din regiune în una cu mandat internaţional, aşa cum propun şi autorităţile de la Chişinău. Întrebat despre viziunea SUA cu privire la viitorul statut al regiunii transnistrene, Kramer a susţinut poziţia Chişinăului în favoarea unei autonomii în cadrul RM, mai curînd decît un aranjament federativ sau confederativ. În acelaşi timp, Asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA a declarat că negocierile în format “5+2” nu pot fi reluate din cauza rezistenţei părţii transnistrene, care invocă “orice motiv sub soare” de a nu reveni la masa tratativelor, şi a declarat că SUA pledează pentru reluarea neîntîrziată şi necondiţionată a negocierilor.

Reamintim că în perioada de referinţă au apărut o serie de articole în presa locală şi internaţională despre un posibil nou plan de reglementare negociat în secret de Chişinău şi Moscova. Subiectul a fost deschis de analistul de la Jamestown Foundation, Vlad Socor, care a publicat o versiune “scursă” a planului prezumptiv, fiind ulterior preluat de astfel de publicaţii ca The Economist şi portalul EUObserver.com. Potrivit acestor publicaţii, planul prezumptiv ar fi presupus semnarea unei declaraţii comune dintre Preşedintele Voronin şi liderul transnistrean, Igor Smirnov, prin care Moldova ar recunoaşte legitimitatea autorităţilor transnistrene; organizarea unor alegeri legislative pe ambele maluri pentru un nou Parlament, în care Transnistria ar deţine 20% din mandate; alocarea unui post de ministru adjunct în fiecare minister pentru un reprezentant al Transnistriei, inclusiv a unui post de prim viceprim-ministru; menţinerea prezenţei militare ruse în regiunea transnistreană pînă la stabilizarea situaţiei. The Economist califică posibilele consecinţele ale unui astfel de plan drept “dezastruoase”, iar portalul EUObsever.com asociază noul plan cu Memorandumul Kozak şi î-l prezintă ca o ameninţare clară la ambiţiile de integrare europeană a Moldovei.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Vice-preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Iurie Roşca, a declarat că Preşedintele Voronin a convocat o şedinţă la 11 aprilie la care a prezentat elementele enumerate mai sus mai curînd ca un “posibil scenariu” decît ca un plan propriu zis. Potrivit lui Roşca, scenariul a fost discutat din perspectiva unor posibile propuneri din partea Chişinăului în cazul în care Moscova ar fi avansat astfel de elemente în cadrul unui plan mai larg de reglementare. În acelaşi timp, Chişinăul urma să testeze cît de fezabil ar fi un astfel de scenariu în funcţie de reacţiile atît pe plan intern, cît şi pe plan extern.

Se poate presupune aşadar că “scurgerea” din articolul lui Vlad Socor, care se ştie că este un apropiat al administraţiei de la Chişinău, a fost una intenţionată şi a avut scopul de a “testa” reacţiile. Iar aşa cum reacţiile din partea partenerilor occidentali au fost preponderent negative, “scenariul” a fost invalidat şi nu va mai fi pus în aplicare. Să fie oare acesta modul în care autorităţile de la Chişinău văd realizarea “extinderii şi intensificării cooperării politice” şi a “responsabilităţii împărtăşite în reglementarea conflictului transnistrean” cu UE, aşa cum stipulează Planul de Acţiuni UE-RM?

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet