Monitoring→Politica→Problema transnistreană

• În perioada 31 august-2 septembrie în regiunea transnistreană au avut loc manifestaţii de celebrare a aniversării a 15-a a “statului transnistrean”. Tonul manifestărilor l-a dat liderul transnistrean, Igor Smirnov, care a ţinut o conferinţă de presă la 31 august. “Numai statalitatea Transnistriei este garanţia vieţii şi securităţii locuitorilor regiunii” a declarat Smirnov în cadrul conferinţei de presă, calificînd politica Moldovei faţă de regiunea transnistreană drept “jaf politic sub drapelul democraţiei şi respectării drepturilor omului”. Smirnov şi-a reiterat disponibilitatea de a relua negocierile politice cu Republica Moldova, dar numai pe picior de egalitate, şi s-a arătat dispus să ofere toate hotarele şi întreprinderile pentru monitorizare, declarînd că în Transnistria există “toate premisele pentru contracararea contrabandei la frontieră”.
  Smirnov a mai declarat că operaţiunea de menţinere a păcii din regiune trebuie să se desfăşoare sub conducerea Rusiei, deoarece “poporul are încredere în pacificatorii ruşi” şi Rusia a fost întotdeauna prezentă în regiune. Referindu-se la alegerile în legislativul local programate pentru decembrie 2005, Smirnov a declarat că acestea vor avea loc “potrivit legilor Transnistriei”. “Am invitat observatori străini să monitorizeze alegerile şi am făcut totul ca acestea să fie deschise. Comunitatea internaţională poate să le recunoască sau nu,” a mai spus Smirnov.
  Principalele festivităţi au inclus o adunare festivă la 1 septembrie, la care au participat mai mulţi deputaţi ai Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, un spectacol despre istoria Transnistriei şi o paradă militară, ambele desfăşurate la 2 septembrie. În plus, au fost puse în circulaţie trei monede comemorative din aur şi argint consacrate aniversării. Potrivit unui comunicat al serviciului de presă al liderului transnistrean, reprezentanţi ai peste 30 de instituţii mass-media din străinătate au fost acreditaţi la festivităţi, inclusiv BBC, Reuters şi France-press. La festivităţi au participat delegaţii din Abhazia, Carabahul de Munte şi Osetia de Sud, dar şi o delegaţie din Federaţia Rusă în frunte cu vicepreşedintele Dumei de Stat, Serghei Baburin.
  Într-un interviu acordat agenţiei oficiale de ştiri transnistrene Olvia-press, acesta din urmă a definit Transnistria drept “o realitate geopolitică” declarînd că Moldova şi Transnistria sînt în prezent “două state diferite care au apărut pe ruinele fostei RSSM”. Referindu-se la o schimbare a “ideologiei puterii” la Moscova, Baburin şi-a exprimat speranţa că, deja în cadrul actualului mandat al Preşedintelui Putin, Transnistria va fi recunoscută ca stat independent şi suveran.
  De menţionat că în aceiaşi perioadă reprezentatul Rusiei la negocierile pentru reglementarea diferendului transnistrean, Ambasadorul cu Misiuni Speciale al MAE din Federaţia Rusă, Valeri Nesteruşkin, a declarat la Moscova că deocamdată nu există toate condiţiile necesare evacuării trupelor ruse din regiunea transnistreană. Printre “condiţiile necesare” evacuării Nesteruşkin a menţionat existenţa unui dialog politic activ între părţile implicate în conflict, care ar permite o interacţiune bine organizată şi constructivă cu autorităţile locale în procesul evacuării. În acelaşi timp, Nesteruşkin a declarat că Rusia îşi va retrage armata doar atunci cînd se va asigura că “Tiraspolul nu va fi impus cu forţa să accepte anumite condiţii inacceptabile”.

• În perioada de referinţă s-au mai produs şi alte evenimente ce au vizat situaţia de reglementare a diferendului transnistrean. La Bucureşti, spre exemplu, au fost lansate două iniţiative referitoare la starea negocierilor şi propuneri privind posibile evoluţii ale situaţiei în domeniu.
  Societatea Academică Română, în scrierea Rapoarte politice preliminare (SAR Policy Brief no.16), a lansat proiectul “Cum putem ajuta Moldova să se ajute pe sine”. În opinia autorilor acestui raport, promovarea intensivă a problemei transnistrene în contextul politic actual poate fi contraproductivă pentru interesele de securitate ale României şi pentru consolidarea Republicii Moldova.
  Se consideră că Moldova trebuie să progreseze pe calea integrării europene aşa cum a făcut-o Ciprul faţă de partea ocupată de Turcia, iar soluţionarea conflictului poate redeveni o prioritate cînd România va fi membru a UE. Pînă atunci Republica Moldova trebuie să-şi orienteze politica mai mult spre Vest decît spre Est şi să se pregătească serios pentru integrarea în UE. În esenţă, proiectul propune autonomizarea Moldovei faţă de Transnistria şi izolarea acesteia prin un embargo internaţional.

• În aceeaşi perioadă deputatul Adrian Severin a prezentat la Bucureşti raportul de analiză politică elaborat de Institutul “Ovidiu Şincai”, întitulat “Transnistria — Evoluţia unui conflict îngheţat şi perspective de soluţionare”. Documentul propune factorilor responsabili din România să-şi îndrepte eforturile asupra “decuplării Transnistriei ca teritoriu al Republicii Moldova şi plasării acestuia într-un regim asemănător celui aplicat provinciei Kosovo”. Ulterior, după plasare sub protectorat internaţional, se va urmări aplicarea Politicii celor 3D — demilitarizare, democratizare, decriminalizare. Concomitent, va trebui lansat un proces de tipul celui din Cipru privind integrarea Republicii Moldova în UE, cu condiţia că UE “va transforma politica sa de vecinătate în ceea ce priveşte Moldova într-o politică de integrare, de extindere”.
  Potrivit raportului prezentat de deputatul de la Bucureşti “după integrarea în Uniunea Europeană a României şi Bulgariei, următoarele două state ar trebui să fie Croaţia şi Republica Moldova. Integrarea europeană a Republicii Moldova va constitui o garanţie de stabilitate a frontierelor UE la graniţa răsăriteană. O poziţionare a frontierelor estice ale Uniunii Europene pe Nistru ar fi stabilă pentru o foarte lungă perioadă, perspectivele integrării europene a Ucrainei fiind îndepărtate.”.
  Pentru moment, nimeni din oficialii de la Chişinău nu a comentat cele două iniţiative. Presa informează, însă, că în ziua de 11 septembrie la Iaşi a avut loc o întîlnire a miniştrilor de externe a României şi Republicii Moldova.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet