Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 15 februarie – 1 martie 2009

Eforturile de reluare a negocierilor

La 25 februarie 2009, viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Ostalep, a avut o întrevedere cu Ambasadorul Charalampos Christopoulos, trimisul special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE, care a efectuat o vizită de lucru în Republica Moldova. Cei doi au discutat stadiul actual în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, fiind menţionată necesitatea unor eforturi susţinute în vederea reluării negocierilor în formatul “5+2”. Trimisul special al preşedinţiei elene a OSCE a confirmat sprijinul instituţiei respective pentru pachetul de propuneri înaintat de autorităţile moldoveneşti vizînd soluţionarea conflictului transnistrean. Oficialul grec a reiterat importanţa promovării în continuare a măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului, subliniind că soluţia finală a conflictului poate fi atinsă în formatul “5+2”, în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

La 26 februarie 2009 Ambasadorul Charalampos Christopoulos s-a întîlnit la Tiraspol cu reprezentanţii autorităţilor transnistrene, care au afirmat următoarele:

Viceministrul Reintegrării, Ion Stăvilă, a discutat cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Serghei Pirojkov, aspecte ce ţin de reglementarea transnistreană. Discuţia a avut un caracter informativ, părţile informîndu-se reciproc despre consultările care au avut loc recent în contextul procesului de reglementare şi al acţiunilor ce se vor desfăşura în viitorul apropiat. Vorbitorii au evidenţiat semnificaţia consultărilor în diverse configuraţii, în scopul reluării procesului de negocieri în formatul “5+2”, în cadrul căruia urmează să fie elaborat statutul juridic special al Transnistriei, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. În acelaşi context au fost examinate unele iniţiative privind dezvoltarea cooperării moldo-ucrainene în cadrul euroregiunilor, menite să contribuie la întărirea încrederii şi la crearea unei atmosfere propice pentru reglementarea definitivă a conflictului. (potrivit agenţiei MOLDPRES)

Impactul vizitei în Republica Moldova a ministrului de Externe al Rusiei

În timpul vizitei sale în Republica Moldova, în perioada 23–24 februarie 2009, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a afirmat că:

Interviul preşedintelui Vladimir Voronin pentru ziarul moscovit “Kommersant”

După vizita ministrului rus de Externe la Chişinău, ziarul moscovit “Kommersant” a publicat un interviu cu Preşedintele Moldovei. Vladimir Voronin a confirmat că în luna martie ar putea avea loc o întrevedere trilaterală Medvedev-Voronin-Smirnov, în cadrul căreia să fie discutată reglementarea transnistreană. Voronin a subliniat că negocieri pot avea loc doar în formatul “5+2”, iar întîlnirea în format “2+1” poate fi calificată doar ca una de consultare şi în rezultatul ei ar putea fi emis doar un comunicat de informare a opiniei publice. Voronin s-a arătat sceptic că Smirnov ar accepta să semneze vreo declaraţie în care să se menţioneze necesitatea respectării integrităţii teritoriale a Republici Moldova. În acelaşi timp, preşedintele Voronin a afirmat că în cadrul eventualei întîlniri cu preşedintele Medvedev ar dori să audă ce crede conducerea Rusiei despre “abordarea de pachet” pe care au acceptat-o OSCE, Ucraina, UE şi SUA. Referidu-se la apropiatele alegeri parlamentare din Republica Moldova, preşedintele Voronin s-a arătat încrezător că formaţiunea pe care o conduce — Partidul Comuniştilor (PCRM), va acumula o majoritatea absolută, dar posibil şi una constituţională. Potrivit lui Voronin, PCRM ar avea nevoie de o majoritate constituţională pentru modificarea Constituţiei în vederea soluţionării definitive a conflictului transnistrean. Voronin a subliniat că s-a înţeles cu ministrul Lavrov, că în eventualitatea apariţiei unor probleme legate de pregătirea întîlnirii cu preşedintele Medvedev, ar fi mai bine ca aceasta să fie amînată pînă după alegerile parlamentare din 5 aprilie.

Impactul crizei economice

Criza economică internaţională are un impact negativ asupra Transnistriei. Astfel, din cele aproximativ 100 de întreprinderi exportatoare din Transnistria, doar aproximativ 40 îşi continuă activitatea de export. S-a schimbat substanţial şi geografia exporturilor. Anterior 56% din export era orientat spre statele CSI şi doar 44 spre statele UE. În prezent, 64% din volumul exporturilor se îndreaptă spre UE şi doar 25% spre CSI. Scăderea bruscă a exportului spre CSI este cauzată de devalorizarea substanţială a rublei ruseşti — cu 30% şi a hrivnei ucrainene — cu aproximativ 60%. Astfel, produsele transnistrene în sumă de $100, de exemplu, fiind exportate în Rusia şi Ucraina intră în concurenţă cu aceleaşi produse ale firmelor locale, ce costă doar $60–70. În prezent, un şir de întreprinderi şi-au stopat activitatea: Uzina de ciment din Rîbniţa, Uzina de electroaparataj din Tiraspol. Uzinile “Litmaş”, “Electromaş” şi “Tirotex” abia şi-au reluat activitatea într-un regim foarte redus. Uzina metalurgică de la Rîbniţă utilizează capacităţile de producere la cota de 40%. În luna martie se aşteaptă cel mai pronunţat nivel de şomaj în regiune. În aceste circumstanţe, speaker-ul transnistrean, Evgheny Şevciuk, s-a întreţinut cu reprezentantul special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, pentru a discuta posibilităţile facilitării exporturilor transnistrene pe piaţa UE.

Reacţiile la prelungirea interdicţiilor de circulaţie pentru liderii transnistreni

Diplomaţia transnistreană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu prelungirea de către UE şi SUA a interdicţiilor de circulaţie pentru un şir de oficiali transnistreni. Autorităţile transnistrene consideră aceste practici nemotivate, în timp ce UE şi SUA consideră că liderii transnistreni nu manifestă interes sincer pentru reglementarea conflictului, aceasta fiind principala cauză a restricţiilor de circulaţie. Diplomaţia transnistreană neagă lipsa de interes pentru reglementarea conflictului, acuzînd Republica Moldova că ar fi adoptat legea din iulie 2005 tocmai pentru a zădărnici reglementarea transnistreană. Respectiv, diplomaţia transnistreană consideră că acţiunile UE şi SUA nu favorizează consolidarea măsurilor de încredere între părţi. Mai mult, autorităţile transnistrene le amintesc SUA şi UE despre modul în care au procedat recunoscînd independenţa provinciei Kosovo. Ele consideră că limitarea circulaţiei liderilor transnistreni este o măsură de exercitare a presiunilor care are efect contrar, întrucît aceştia nu-şi pot face auzite punctele de vedere. În definitiv, autorităţile transnistrene au ameninţat SUA şi UE cu măsuri de răspuns. În lista respectivă, pe care presa transnistreană o compară cu “Lista Schindler” (?!) se regăsesc numele a 19 persoane, primul fiind Igor Smirnov. Ambasadorul cu misiuni speciale al Federaţiei Ruse, Valeriy Nesteruşkin, consideră că cu măsuri prohibitive ne se poate impulsiona dialogul între Chişinău şi Tiraspol.

Problemele ajutorului umanitar

Viceministrul Reintegrării, Ion Stăvila, şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu declaraţiile făcute public recent de către şeful Misiunii Organizaţiei Internaţionale “Medici Fără Frontiere”, Mark Walsh, potrivit cărora, populaţiei din regiunea transnistreană i s-ar repartiza doar un mic procent din asistenţa umanitară de care beneficiază Republica Moldova. În cadrul întrevederii cu Mark Walsh, oficialul moldovean a apreciat drept tendenţioase şi necorespunzătoare realităţii astfel de acuzaţii. Potrivit lui Stăvilă, doar în ultimii 2 ani Guvernul şi donatorii externi au acordat locuitorilor din regiunea transnistreană ajutoare umanitare în valoare de peste $40 milioane. În acest context se înscrie oferirea de ochelari, proteze, aparate auditive şi cărucioare pentru pensionari şi persoanele cu dizabilităţi, distribuirea de bunuri materiale pentru depăşirea consecinţelor calamităţilor naturale, donaţiile de echipamente şi medicamente pentru instituţiile medicale de pe malul stîng etc. Stăvila şi-a exprimat regretul în legătură cu obstacolele artificiale create de către structurile de la Tiraspol care din considerente politice complică distribuirea în regiune a asistenţei umanitare oferite Republicii Moldova. El a reiterat voinţa autorităţilor de la Chişinău de a promova consecvent şi în continuare măsurile de întărire a încrederii şi de sprijinire a populaţiei în contextul procesului de reglementare a conflictului transnistrean. (potrivit agenţiei MOLDPRES)

“Interdnestrcom” ar putea cîştiga la CEDO

Presa transnistreană a informat că ar exista şanse bune pentru compania transnistreană de telecomunicaţii “Interdnestrcom” să cîştige la CEDO împotriva Guvernului Republicii Moldova, cazul fiind pe rol. Acum cîţiva ani compania “Interdnestrcom” a cumpărat de la Guvernul moldovean o licenţă pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă, achitînd un milion de dolari. Ulterior, autorităţile moldovene au anulat licenţa eliberată, refuzînd să întoarcă banii.

2–14 februarie 2009 2–16 martie 2009