Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 16–31 octombrie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #83 |

Rezoluţia Parlamentului European cu privire la Moldova (Transnistria)

Parlamentul European a adoptat la 26 octombrie o Rezoluţie cu privire la Republica Moldova (Transnistria), în care condamnă încercarea autorităţilor transnistrene de a-şi afirma independenţa în mod unilateral prin organizarea unui aşa-zis referendum şi cheamă Federaţia Rusă să-şi îndeplinească obligaţiile asumate în 1999 la Istambul şi să-şi retragă trupele şi muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova. Forul european nu recunoaşte organizarea şi rezultatele “referendumului” de independenţă al regiunii transnistrene a Republicii Moldova, acesta fiind în contradicţie cu suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. În plus, deputaţii europeni cheamă părţile să revină la masa de negocieri în format “5+2” şi să se abţină de la acţiuni care ar duce la escaladarea situaţiei. În rezoluţie se face apel către instituţiile UE să acorde în continuare sprijin pentru reglementarea conflictelor în vecinătatea împărtăşită cu Federaţia Rusă şi propune ca acest subiect să fie discutat la întrevederile viitoare cu Preşedintele şi Guvernul Federaţiei Ruse.

În acelaşi timp, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate Comună, Javier Solana, a declarat în timpul vizitei sale în Ucraina că faptul că negocierile în problema transnistreană nu decurg prea repede nu poate să nu întristeze. În acelaşi timp, Solana a declarat că, potrivit discuţiilor purtate la Kiev, Ucraina nu va modifica regimul vamal aplicat în prezent la frontiera moldo-ucraineană.

Consultări la Odesa în vederea reluării negocierilor în format “5+2”

Consultările din 17–18 octombrie ale mediatorilor şi observatorilor cu părţile moldovenească şi transnistreană s-au încheiat fără atingerea unui acord cu privire la reluarea procesului de negocieri în format “5+2”. Potrivit participanţilor la consultări, cauza eşecului consultărilor a fost lipsa unui acord al părţilor cu privire la aşa-zisul “protocol de tranziţie”, un document propus de partea transnistreană şi care ar prevedea activitatea economică externă independentă a regiunii transnistrene pentru o perioadă definită.

Ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Şova, a declarat că “nu este necesar de a semna protocolul de tranziţie, deoarece nu are sens de a schimba ceva ce funcţionează bine”. Şova a dat asigurări că în anul viitor agenţii economici transnistreni vor avea posibilitatea de a desfăşura în continuare activităţi de import-export în baza certificatelor provizorii de înregistrare la Camera de Înregistrare a RM, a căror valabilitate ar putea fi extinsă.

Pe de altă parte, autorităţile transnistrene au condiţionat revenirea la masa de negocieri prin semnarea protocolului în cauză. Federaţia Rusă a sprijinit de la bun început ideea acestui protocol, iar după încheierea consultărilor de la Odesa, Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care se afirmă că semnarea “protocolului de tranziţie” va permite normalizarea situaţiei în jurul Transnistriei şi reluarea dialogului politic dintre părţi.

De remarcat că, potrivit unor declaraţii ale reprezentantului Federaţiei Ruse la negocieri, Ambasadorului cu misiuni speciale al Ministerului rus de Externe, Valeri Nesteruşkin, nici mediatorii şi observatorii nu au ajuns la un acord cu privire la modul în care ar putea readuce părţile moldovenească şi transnistreană la masa de negocieri.

Cu toate acestea, Şeful Misiunii OSCE în Moldova, Louis O’Neil, s-a arătat mulţumit de faptul că consultările au avut loc, declarînd că acestea au constituit un “pas important pentru reluarea ulterioară a procesului de negocieri”.

Rezultatele consultărilor de la Odesa au constituit unul din subiectele de discuţie din cadrul întrevederii dintre Preşedintele Vladimir Voronin cu Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Iuri Zubakov. Sosit la Chişinău în seara zilei de 25 octombrie, acesta a călătorit pe 26 octombrie la Tiraspol, unde s-a întîlnit cu liderii transnistreni. Potrivit publicaţiei electronice Novîi Region, la Tiraspol Zubakov a îndemnat partea transnistreană să revină la masa tratativelor, dar, în acelaşi timp, a reiterat necesitatea identificării unei “soluţii de compromis” în problema “protocolului de tranziţie”. Valeri Nesteruşkin a declarat că "soarta negocierilor depinde în totalitate de semnarea “protocolului de tranziţie”, dar partea rusă nu vede deocamdată disponibilitatea Moldovei de a ajunge la o soluţie de compromis.

În acelaşi timp, la Tiraspol înalţii demnitari ruşi au declarat că prevederile acordurilor de colaborare ruso-transnistrene sînt realizate în toate direcţiile, pînă în prezent fiind semnate deja 38 de protocoale de interacţiune în diverse domenii.

GUAM va intensifica colaborarea în reglementarea “conflictelor îngheţate”

Adunarea Parlamentară a GUAM, care s-a întrunit la Chişinău pe 15 octombrie, s-a exprimat pentru consolidarea forţelor statelor GUAM în vederea reglementării “conflictelor îngheţate” din aceste state. În rezoluţia finală a forului se menţionează că părţile au accentuat necesitatea activizării colaborării inter-parlamentare în vederea reglementării conflictelor din statele GUAM şi prezervării integrităţii teritoriale şi suveranităţii acestor state.

În acelaşi timp, în rezoluţia finală se recomandă crearea unor forţe de pacificatori în cadrul GUAM şi solicitarea unui mandat pentru operaţiuni de pacificare din partea ONU sau OSCE.

În cadrul alocuţiunii sale, Speakerul Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, s-a pronunţat pentru modificarea actualului mecanism de pacificare din Transnistria. “Astăzi există o cu totul altă situaţie decît cea de la începutul anilor 1990. Actualul format este depăşit şi trebuie modificat,” a declarat Lupu.

Preşedintele Parlamentului Georgiei, Nino Burdjanadze, a declarat la rîndul său, că prezenţa trupelor pacificatoare ruse în zonele de conflict din Georgia “nu contribuie la soluţionarea problemelor actuale”. “Rusia nu poate şi nu vrea să joace un rol pozitiv în reglementarea problemelor din Abhazia şi Osetia de Sud,” a mai declarat Speakerul georgian.

1–15 octombrie 2006 2–15 decembrie 2006