Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 1–15 noiembrie 2008

Eforturile OSCE în vederea apropierii poziţiilor Chişinăului şi Tiraspolului

În perioada 10–11 noiembrie 2008 la Odessa, sub auspiciile OSCE, şi-a desfăşurat lucrările un seminar dedicat analizei conflictelor şi abordărilor moderne în vederea soluţionării acestora. Concluzia la care au ajuns participanţii este că reglementarea paşnică a diferendului transnistrean nu are alternativă. În aceste context, este de remarcat faptul că începînd cu 1994 zeci şi zeci de seminare de acest gen, desfăşurate sub auspiciile multiplelor organizaţii, s-au încheiat cu aceiaşi concluzie.

Pretexte noi pentru menţinerea relaţiilor Chişinău-Tiraspol în stare “îngheţată”

La 3 noiembrie 2008 grănicerii transnistreni nu i-au permis Preşedintelui Vladimir Voronin să ajungă în Corjova, satul său de baştină, pentru a participa la ceremonia de sfinţire a unei biserici ctitorite de el. Grănicerii transnistreni au invocat o dispoziţie a conducerii separatiste şi indicaţia directă a lui Igor Smirnov, în acest sens. Pe de altă parte, ministrul Reintegrării Vasile Şova a menţionat că: “Participarea Preşedintelui Republicii Moldova la aceasta acţiune, precum se şi cuvine în astfel de cazuri, a fost coordonata în cele mai mici detalii cu administraţia transnistreană. Acţiunile în cauza ale conducerii transnistrene sînt, desigur, o noua provocare, devenită, din păcate, tradiţională. Însă în situaţia creată, acestea trebuie apreciate şi drept un exemplu de crasă lipsă de respect pentru sentimentele credincioşilor, obiceiurile creştine şi fata de însăşi Biserica Ortodoxa Rusă”. În aceeaşi ordine de idei, agenţia oficială “Moldpres” a comentat incidentul în felul următor: “In ultimele luni, liderul Transnistriei, Igor Smirnov, evită orice contacte cu Vladimir Voronin, renunţă la întrevederi planificate, pretextind necesitatea de a i se oferi garanţii pentru propria securitate, chiar şi în cazurile în care partea moldovenească propune să se organizeze întîlniri la Tiraspol. In opinia unor observatori, provocarea pusa la cale de Igor Smirnov, denotă ca liderul transnistrean nu se teme numai de Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, ci şi de Mitropolia Moldovei, de întreaga Biserica Ortodoxa”. (după Moldpres)

Autorităţile transnistrene nu vor discuta iniţiative noi cu autorităţile moldoveneşti

Liderul transnistrean Igor Smirnov s-a întîlnit la 10 noiembrie 2008 cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valerii Kuzimin. Smirnov i-a explicat ambasadorului rus că întîlnirea preconizată pentru 6 noiembrie 2008 cu Preşedintele Voronin nu a avut loc fiindcă autorităţile moldoveneşti au înţeles greşit mesajul autorităţilor transnistrene şi că de fapt Tiraspolul s-a pronunţat în favoare desfăşurării întîlnirii. De asemenea, liderul transnistrean a subliniat că nu va discuta nici un fel de iniţiative noi cu autorităţile moldoveneşti pînă cînd acestea nu vor da un răspuns la propunerile din 11 aprilie 2008 de a semna un acord de prietenie şi cooperare cu Transnsitria. Acelaşi lucru a fost reiterat o zi mai tîrziu în cadrul întîlnirii oficialilor transnistreni cu ambasadorul cu misiuni speciale al OSCE, Heikki Talvitie. Acesta din urmă a declarat că ar fi dorit să-şi facă o impresie clară despre punctele de vedere ale Chişinăului şi Tiraspolului privind reluarea negocierilor. Potrivit lui clarificările sînt necesare în ajunul summit-ului ministerial anual al OSCE, care se va desfăşura la Helsinki în perioada 4–5 decembrie 2008 şi în cadrul căruia, oricum, va fi discutată problema transnistreană.

Sovietul suprem de la Tiraspol declară că Moldova destabilizează economia Transnistriei

La 13 noiembrie 2008 Sovietul suprem de la Tiraspol a emis o declaraţie în care se afirmă că Republica Moldova destabilizează situaţia economică din Transnsitria prin impunerea impozitării duble pentru agenţii economici transnistreni. Acest lucru are loc ca urmarea a introducerii cu începere de la 3 martie 2006 a controlului vamal pe segmentul transnistrean a hotarului moldo-ucrainean. În această ordine de idei deputaţii transnistreni au cerut: ca administraţia lui Igor Smirnov, pînă la 1 decembrie 2008, să examineze situaţia creată pentru a adopta măsuri adecvate în vederea minimizării efectelor dublei impozitări; să fie examinată posibilitatea unei adresări către observatorii EUBAM de a nu admite pătrunderea pe teritoriul controlat de regimul Transnistrean a obiectelor cu circuit limitat de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a drogurilor (este o aluzie la faptul că Republica Moldova ar fi un coridor de tranzit pentru traficul cu droguri, iar misiunea EUBAM ar fi inutilă); elaborarea măsurilor care să nu admită degradarea măsurilor de încredere între părţile conflictului transnistrean.

Sovietul suprem transnistrean combate miturile pe care le-a inventat

La 14 noiembrie 2008 comisia pentru relaţii externe a Sovietului suprem transnistrean a lansat o broşură cu caracter propagandistic prin care doreşte să combată 10 mituri despre TransnistriaRU. Broşura a fost lansată după ce la 3 noiembrie 2008 liderul transnistrean Igor Smirnov în cadrul întîlnirii sale cu reprezentantul comisie pentru securitate, Oleg Gudîmo, a constat că munca propagandistică e de calitatea foarte proastă.

Nota ADEPT: Majoritatea din cele 10 mituri par a fi inventate pentru a avea, în aparenţă, pretexte de a le combate cu uşurinţă. Adevăratele mituri despre Transtistria sînt cu totul altele ;i ele nu sînt combătute în nici un fel. De exemplu, mitul despre existenţa în Transnsitria a trei limbi oficiale. Daca deputaţii transnistreni ar încerca sa răspundă la întrebări simple, precum: care este proporţia ziarelor, cărţilor şi producţiei audiovizuale care apar în limbile moldovenească şi ucraineană în raport cu cea rusă; vorbesc oare funcţionarii de rang înalt din Transnsitria în egală măsură toate cele trei limbi declarate oficiale sau contribuabilii transnistreni sînt forţaţi să vorbească o singură limbă, care convine acestor funcţionari; sînt traduse şedinţele Sovietului suprem în celelalte limbi oficiale aşa cum se face în Republica Moldova; se tipăresc toate actele normative în toate cele trei limbi oficiale; cîte site-uri în limba moldovenească şi ucraineană există în Transnistria etc, ori moldovenii şi ucrainenii din Transnsitria sînt incapabili să creeze vreun web site? Un alt mit răspîndit în Transnsitria şi necombătut este cel privind “dreptul poporului transnistrean la autodeterminare”. Regimul din Transnsitria în mod deliberat şi-a ales denumirea de Republică Moldovenească Nistreană, însemnînd că în stînga Nistrului s-a autodeterminat poporul moldovenesc, nu transnistrean, care locuieşte şi pe malul drept al Nistrului. Dovadă este şi faptul că municipiul Bender, situat pe malul drept al Nistrului, este considerat a fi transnistrean. Al treilea mit necombătut este cel care afirmă că “Transnistria este pămînt rusesc”. Combaterea acestui mit ar trebui să intereseze mult Ucraina. Elitele ucrainene ar trebui să încerce să înţeleagă cum de ţara lor a devenit o discontinuitate între teritoriul Rusiei propriu-zise şi “pămîntul rusesc din Transnistria” şi dacă nu cumva regimul transnistrean doreşte eliminarea discontinuităţii. S-ar putea ca clarificările pe marginea acestui mit să aibă impact major asupra existenţei regimului din Transnsitria.

Situaţia social-economică

Din cauza crizei financiare internaţionale volumele exporturilor principalelor unităţi economice transnistrene — Uzina Metalurgică, Fabrica de ciment din Rîbniţa, întreprinderile producătoare de textile et., sînt în scădere. Inflaţia în primele nouă luni ale anului 2008 a depăşit cifra de 25%. Preţurile au continuat să galopeze: la carne preţurile au crescut cu 74%, la lapte — 30%, la orez — 300%, mărfurile industriale — 14%, servicii — 22%, etc. În anul curent, în regiunea transnistreană, s-a înregistrat un număr de şomeri cu aproximativ 4000 de persoane mai mic decît în anul precedent. Acest fenomen nu este datorat creşterii numărului ofertelor de muncă, ci exodului tot mai pronunţat a forţei de muncă din regiune. În prezent indemnizaţia lunară pentru şomeri în Transnistria este de aproximativ $35, iar salariul mediu în sfera bugetară este de aproximativ $117. Din cauza salariilor mici, cetăţenii preferă să nu se încadreze în cîmpul muncii sau să se înregistreze în calitate de şomeri, ci să plece la munci în afara regiunii Transnistrene unde sînt plătiţi de cel puţin două ori mai bine.

La începutul lunii noiembrie liderul transnistrean Igor Smirnov a vizitat Moscova pentru a cere ajutor economic şi financiar autorităţilor ruseşti în legătură cu criza financiară internaţională. Cu această ocazia ministrul de externe ad-interim, Vladimir Yastrebceac a dezvăluit un adevăr şi anume că: “Transnistria are experienţă în primirea ajutorului din partea Rusiei”RU. În acest context, presa de opoziţie din Transnsitria, în special “Novaya Gazeta”, ironizează pe seama umblatului oficialilor transnistreni cu mîna întinsă pe la Moscova după ajutoare, după ce o bună parte a ajutoarelor precedente au dispărut fără urme, fiind furate. De fapt, adevărul exprimat mai explicit este că regimul transnistrean supravieţuieşte de-a lungul anilor datorită suportului Rusiei.

1–31 octombrie 2008 16–30 noiembrie 2008