Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Vladimir Voronin despre problema transnistreană

La 11 iulie Preşedintele Vladimir Voronin a ţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a discutat cu jurnaliştii pe marginea unei serii de probleme de ordin intern şi extern, inclusiv problema transnistreană.

Potrivit lui Voronin, majoritatea problemelor care au apărut în Moldova pe parcursul ultimului trimestru au ţinut de poziţia Chişinăului în problema transnistreană. În particular, preşedintele a menţionat că această poziţie este factorul negativ principal în relaţiile moldo-ruse, care au început să se deterioreze de la “istoria nefericită cu Memorandumul Kozak”, pe care Moldova a refuzat să-l semneze în noiembrie 2003. Preşedintele Voronin s-a arătat nemulţumit de faptul că regiunea transnistreană primeşte asistenţă financiară din partea Rusiei şi de semnarea, recent, de către liderul separatist şi vice-premierul rus a unui Protocol de colaborare prin care Federaţia Rusă se angajează să asigure cu pensii şi alte beneficii sociale cetăţenii ruşi care locuiesc în Transnistria.

Voronin s-a arătat mulţumit de activitatea Misiunii UE de Asistenţă la Frontiera moldo-ucraineană, declarînd că în viitorul apropiat aceasta îşi va extinde activitatea şi spre linia de demarcaţie a regiunii transnistrene de restul Moldovei de-a lungul Nistrului. Voronin a declarat că va insista ca Misiunea UE să continue şi să fie extinsă, deoarece “sarcina Moldovei şi a comunităţii internaţionale este de a submina completamente baza economică a existenţei conducerii transnistrene”, transmite Novîi Region.

În acelaşi timp, Voronin a afirmat că majoritatea întreprinderilor transnistrene mari s-au înregistrat deja la Chişinău şi a promis că chiar şi în condiţiile unei reglementări politice definitive Chişinăul va accepta “o autonomie bugetară definitivă a Transnistriei”. “Sîntem în aceiaşi măsură deschişi pentru a consfinţi încă o dată prin lege drepturile de proprietate ale întreprinzătorilor transnistreni. Problema proprietăţii nu este una din cele discutabile pentru autorităţile moldoveneşti”, a mai declarat Voronin în alocuţiunea sa din cadrul conferinţei de presă din 11 iulie.

Referendum în Transnistria

Referendumul cu privire la viitorul regiunii transnistrene va avea loc la 17 septembrie 2006, potrivit unei decizii a legislativului de la Tiraspol. În buletinele de vot vor fi incluse două întrebări: 1.) “Consideraţi posibilă păstrarea cursului spre recunoaşterea internaţională a Republicii Moldoveneşti Nistrene şi aderarea ulterioară a RMN la Federaţia Rusă?” şi 2.) “Consideraţi posibilă renunţarea la independenţa Republicii Moldoveneşti Nistrene şi intrarea RMN în componenţa Republicii Moldova?”.

Întrebările pentru referendum au fost elaborate în baza unor propuneri din partea liderului transnistrean, Igor Smirnov. Varianta iniţială a primei întrebări se referea la posibilitatea dezvoltării unor relaţii prioritare cu Rusia. Potrivit liderului transnistrean, Igor Smirnov, citat de Olvia-press, la recomandarea experţilor ruşi această întrebare a fost însă modificată, deoarece “Rusia poate accepta în componenţa sa doar state independente”.

Şi cea de-a doua întrebare se deosebeşte de formula iniţială, care era: “Consideraţi posibilă intrarea RMN în componenţa Moldovei?”. În plus, dacă iniţial, potrivit deciziei Congresului VI al deputaţilor de toate nivelele ai Transnistriei din 31 martie, se preconiza desfăşurarea unui referendum cu privire la “stabilirea formulei unei convieţuiri paşnice a Transnistriei cu Republica Moldova”, referendumul din 17 septembrie va fi consacrat “relaţiilor Transnistriei cu Federaţia Rusă şi cu Republica Moldova”.

Smirnov s-a arătat mulţumit de decizia deputaţilor transnistreni, declarînd că referendumul va pune punct în procesul de departajare definitivă a teritoriului fostei URSS, condiţii în care Transnistria trebuie să-şi stabilească propriul vector de dezvoltare, bazîndu-se pe dorinţa poporului, transmite Olvia-press.

Într-un interviu cu agenţia rusă de ştiri Regnum.ru, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a declarat că referendumul este un răspuns la “poziţia negativă care a fost adoptată de către Moldova vizavi de Transnistria, şi la care s-au alăturat Ucraina şi Uniunea Europeană”. “În condiţiile unei agresiuni din exterior, cînd Moldova predică principiul deciderii sorţii Transnistriei fără participarea transnistrenilor, nu vedem altă ieşire din situaţie decît de a afla poziţia poporului transnistrean prin desfăşurarea unui referendum,” a declarat Şevciuk. Acesta s-a arătat convins că transnistrenii vor da un răspuns pozitiv la prima întrebare legată de posibilitatea alipirii Transnistriei la Rusia, şi vor spune “nu” în marea lor majoritate la cea de-a doua întrebare. Întrebat de Regnum.ru cum ar fi posibilă tehnic aderarea Transnistriei la Rusia, Şevciuk a declarat că pentru aceasta nu va fi nevoie de recunoaşterea internaţională a Transnistriei, iar referendumurile din Montenegro şi, eventual, Kosovo, vor fi consfinţit principiul reglementării conflictelor prin referendum.

Anterior, atît autorităţile de la Chişinău, cît şi reprezentanţii comunităţii internaţionale, inclusiv UE şi OSCE, au declarat că nu vor recunoaşte rezultatele referendumului de la Tiraspol.

Explozie într-un maxi-taxi din Tiraspol

În dimineaţa zilei de 6 iulie, la Tiraspol, în salonul unui maxi-taxi a avut loc o explozie în urma căreia au decedat 7 pasageri, iar restul 11 pasageri au fost grav răniţi. În plus, au fost răniţi cel puţin 10 pasageri ai troleibuzului care staţiona la semafor alături de maxi-taxi. Printre decedaţi se numără o soră medicală de la spitalului militar rus din Tiraspol, precum şi doi pacificatori ruşi.

Incidentul este cel mai mare caz de pierdere de vieţi omeneşti înregistrat în regiunea transnistreană de la războiul de pe Nistru din primăvara — vara 1992 şi a marcat profund întreaga regiune, care, în ciuda faptului că se află în stare de conflict, este obişnuită cu o existenţă paşnică.

Autorităţile transnistrene au declarat ziua de 8 iulie zi de doliu. Preşedintele Vladimir Voronin şi-a exprimat condoleanţele rudelor celor morţi în incident, şi s-a oferit să ajute autorităţile transnistrene în gestionarea consecinţelor exploziei şi identificarea cauzelor acesteia. Autorităţile de la Tiraspol au respins însă oferta Chişinăului, pe motiv că acesta ar fi urmărit intenţia de a politiza ajutorul oferit. În schimb, la Tiraspol a sosit un grup de genişti ucraineni şi unul de criminalişti ruşi pentru a acorda ajutor organelor transnistrene de interne la investigarea cauzelor deflagraţiei.

Versiunea implicării serviciilor secrete moldoveneşti în producerea deflagraţiei, vehiculată iniţial de unii oficiali de la Tiraspol, a fost refutată ulterior de către şeful departamentului de securitate transnistrean, Vladimir Antiufeev. În urma unor investigaţii preliminare, acesta a declarat la 10 iulie că explozia s-a produs în baza unei bombe artizanale, care avea o altă destinaţie decît pasagerii din maxi-taxi. Antiufeev a exclus posibilitatea ca materialul exploziv folosit la pregătirea bombei să fi provenit din depozitele ruseşti de armament de la Colbasna. Cauzele şi autorii deflagraţiei nu sînt cunoscute încă.

Aşa-zisul “minister al securităţii de stat” al Transnistriei a anunţat o recompensă de 10.000 dolari SUA pentru informaţii cu privire la autorul exploziei şi persoanele care ar fi fost ţintite de aceasta. În paralel, autorităţile de la Tiraspol au declarat că vor adopta măsuri suplimentare de securitate în transportul public din regiune.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet