Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 15–28 februarie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #68 |

UE este nemulţumită de mersul procesului de reglementare transnistreană

La 14 februarie Consiliul UE a adoptat o poziţie comună prin care a extins restricţiile de călătorie în spaţiul Schengen pentru 17 lideri transnistreni consideraţi responsabili pentru lipsa progresului în reglementarea problemei transnistrene. Potrivit textului deciziei adoptate, UE consideră că soluţionarea conflictului transnistrean este crucială pentru stabilitatea şi prosperitatea RM şi pentru valorificarea pe deplin a potenţialului relaţiilor cu UE. Sancţiunile de călătorie, la care s-au alăturat şi SUA şi România, au fost introduse pentru prima dată în 2003 ca răspuns la obstrucţionarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean de către liderii republicii autoproclamate. În cadrul unei conferinţe de presă ţinută la 23 februarie la Chişinău cu ocazia împlinirii a unui an de la semnarea Planului de Acţiuni RM-UE, Cesare de Montis, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, a declarat că UE este nemulţumită de mersul procesului de reglementare transnistreană şi din acest motiv a reînnoit sancţiunile de călătorie pentru 17 membri ai administraţiei de la Tiraspol. Peste şase luni UE va reveni asupra acestei chestiuni şi, în dependenţă de mersul procesului de negocieri, va decide dacă sancţiunile vor fi înăsrpite sau relaxate. În acelaşi timp, ministrul moldovean de Externe şi Integrare Europeană, Andrei Stratan, şi-a exprimat speranţa că în 2006 va fi realizat un progres în procesul de reglementare transnistreană datorită asistenţei UE şi OSCE.

Pe de altă parte, Marianne Mikko, şefa delegaţiei Parlamentului European în cadrul comitetului pentru cooperare interparlamentară UE-RM, a declarat că federalizarea Moldovei, ca soluţie pentru problema transnistreană, contravine Constituţiei RM, iar prezenţa trupelor ruse pe teritoriul RM este ilegală. Potrivit Moldpress, care face referinţă la mass-media internaţionale, Marianne Mikko a declarat că a trimis o scrisoare Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE, ministrului belgian de Externe, Karel De Gught, în care i-a cerut acestuia explicaţii pentru afirmaţiile făcute la începutul lunii ianuarie. “Sînt puţin mirată cum poate preşedintele OSCE să declare că prezenţa militară rusă este o problemă teoretică, cînd există Declaraţia OSCE de la Istambul din 1999, care prevede retragerea trupelor ruseşti pînă în 2002,” a declarat Mikko. “Rusia trebuie să îşi respecte angajamentele asumate la Summit-ul OSCE din 1999, iar soluţie parţială a acestei probleme ar fi inacceptabilă. Mai mult, trupele de pacificare din Transnistria sînt formate doar din soldaţi ruşi, şi nu ucraineni sau români. Sper sincer că preşedinţia belgiană a OSCE va continua eforturile diplomatice vizavi de Federaţia Rusă, iar noi am dori să vedem un oarecare progres în acest efort dificil de identificare a unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean,” a mai declarat Mikko, citată de Moldpress.

Primele rezultate ale activităţii misiunii UE de asistenţă la frontieră

La 16 februarie la Odesa a avut loc prima şedinţă a consiliului consultativ al Misiunii UE de asistenţă la hotarul moldo-ucrainean, la care au participat miniştrii de Externe şi conducătorii serviciilor vamale şi de grăniceri ale Moldovei şi Ucrainei, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi birourilor PNUD din cele două ţări. Potrivit Agenţiei de Ştiri “Novosti-Moldova”, la şedinţă au fost prezentate rezultatele unei prime evaluări a infrastructurii şi procedurilor de control de la frontiera moldo-ucraineană. Principalele recomandări se referă la necesitatea dezvoltării procedurilor instituţionale şi îmbunătăţirii procedurilor de control de frontieră. Ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, a declarat că monitorizarea frontierei constituie unul din aspectele principale ale relaţiilor moldo-ucrainene şi i-a mulţumit părţii ucrainene pentru sprijinul acordat. Pe de altă parte, omologul său ucrainean, Boris Tarasiuk, a declarat că misiunea şi-a arătat deja eficienţa şi şi-a exprimat speranţa că aceasta va facilita regimul de trecere a frontierei de către cetăţenii simpli şi va împiedica contrabanda şi alte activităţi ilicite. Tarasiuk a mai declarat că adresîndu-se UE cu cererea de asistenţă la hotar, Ucraina şi-a demonstrat disponibilitatea de soluţiona problemele de la frontiera moldo-ucraineană.

Între timp Chişinăul şi Kievul au încheiat consultările cu privire la aspectele tehnice legate de aplicarea procedurilor vamale unificate la frontiera moldo-ucraineană. Autorităţile moldovene au acceptat propunerile Kievului de a revedea mecanismul de trecere peste frontieră a mărfurilor transnistrene în baza certificatelor vamale moldoveneşti. Astfel, autorităţile moldovene s-au angajat să extindă termenul de valabilitate a licenţelor de activitate a întreprinderilor transnistrene înregistrate provizoriu la Camera Înregistrării de Stat a RM. Acestea vor putea exporta mărfuri în Ucraina în aceleaşi condiţii ca şi întreprinderile care sînt înregistrate permanent în baza certificatelor de origine de tip CT-1 pentru exporturi spre Ucraina în regim preferenţial. Aceste certificate vor fi acordate întreprinderilor transnistrene cu condiţia asigurării accesului neîngrădit al autorităţilor moldovene la documentele, procesul de producţie, depozitele şi mărfurile destinate pentru export.

Noile reglementări vor intra în vigoare după ce vor fi discutate cu participanţii la procesul de reglementare politică a conflictului transnistrean şi cu reprezentanţi ai misiunii UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană. Potrivit unui comunicat de presă al Misiunii OSCE în Moldova, această problemă va fi discutată şi în cadrul rundei de negocieri în formatul “5+2” programată pentru 27–28 februarie. Alte subiecte de pe agenda rundei vor problema monitorizării întreprinderilor complexului militar-industrial din Transnistria şi situaţia din zona de securitate.

Vizita delegaţiei “parlamentare” transnistrene la Moscova

O delegaţie a nou-alesului “Soviet Suprem” de la Tiraspol, condusă de preşedintele acestuia Evgheni Şevciuc, a întreprins o vizită de lucru la Moscova între 20–22 februarie. În cadrul vizitei, “deputaţii” transnistreni au avut întrevederi cu conducători ai facţiunilor şi comitetelor Adunării Federale ruse, conducerea Dumei de Stat, precum şi cu conducerea Uniunii Industriaşilor şi Întreprinzătorilor din Rusia. “Am venit în Rusia pentru a stabili legături inter-parlamentare, precum şi contacte politice şi economice. În plus, pentru noi este deosebit de importantă poziţia Rusiei, la care apelăm în calitate de stat garant în procesul de reglementare transnistreană, în ceea ce priveşte respectarea prevederilor memorandumului din 1997, care reglementează relaţiile dintre Moldova şi Transnistria,” a declarat Speaker-ul Şevciuk citat de Regnum.ru în cadrul conferinţei de presă de bilanţ din 22 februarie.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă Şevciuk a declarat că în cazul escaladării situaţiei de conflict din Osetia de Sud şi Abhazia, Transnistria va ieşi din formatul de negocieri în problema transnistreană, în conformitate cu acordurile semnate anterior cu Osetia de Sud şi Abhazia. De asemenea Şevciuk a susţinut poziţia Rusiei cu privire la universalitatea soluţiei care va fi aplicată în cazul Kosova, şi care ar fi una potrivită şi pentru Transnistria. Şevciuk s-a mai pronunţat împotriva retragerii forţelor de pacificare ruse din regiune, pe care le-a calificat drept garant al “stabilităţii şi securităţii din regiune”.

1–14 februarie 2006 1–14 martie 2006