Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Prima aniversare de la lansarea iniţiativei Preşedintelui Iuşcenco

La 22 aprilie s-a împlinit un an de la lansarea iniţiativei Preşedintelui Ucrainei Victor Iuşcenco cu privire la reglementarea transnistreană, “Spre reglementare prin democraţie”. Cu această ocazie, la 20 aprilie ministrul de Externe de la Kiev, Boris Tarasiuk, a ţinut o conferinţă de presă la care a făcut bilanţul măsurilor întreprinse în cadrul iniţiativei ucrainene. Boris Tarasiuk a declarat că situaţia din Transnistria rămîne a fi una din problemele principale de securitate naţională a Ucrainei, iar asigurarea stabilităţii şi securităţii regionale este una din priorităţile politicii externe a Ucrainei. Potrivit lui Tarasiuk, pentru Ucraina principiile unei reglementări viabile sînt comunitatea valorilor democratice, supremaţia legii, respectul pentru drepturile şi libertăţile omului, precum şi respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Tarasiuk a remarcat printre realizările înregistrate în cadrul iniţiativei ucrainene extinderea formatului de negocieri prin aderarea la acesta a SUA şi UE în calitate de observatori, reluarea procesului de negocieri, lansarea Misiunii UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană la 1 decembrie 2005, dar şi introducerea regimului vamal unificat moldo-ucrainean din 3 martie 2006. “Ucraina îşi va respecta cu stricteţe obligaţiile cu privire la procedurile vamale la frontiera moldo-ucraineană”, a declarat Tarasiuk, menţionînd în acelaşi timp necesitatea îmbunătăţirii mecanismului fiscal aplicat de Guvernul moldovenesc în cazul agenţilor economici transnistreni şi a acordării unor garanţii suplimentare cu privire la drepturile de proprietate în regiunea transnistreană.

Tarasiuk a apreciat pozitiv consultările mediatorilor şi a observatorilor care au avut loc la 19 aprilie la Moscova pentru a discuta perspectivele procesului de negocieri în format “5+2”, care a fost întrerupt la sfîrşitul lunii februarie. Cu toate acestea, în ciuda optimismului oficialului ucrainean, consultările de la Moscova nu s-au soldat cu nici un rezultat, iar participarea părţilor la aceste consultări nu a fost posibilă din cauza înrăutăţirii relaţiilor dintre părţi în urma instituirii noului regim vamal la frontiera moldo-ucraineană.

Pe de altă parte, deşi nu şi-au retras definitiv sprijinul pentru planul ucrainean, autorităţile transnistrene pun tot mai des la îndoială valabilitatea acestuia, acuzînd Ucraina ca s-ar fi compromis în calitate de stat mediator după ce a instituit “blocada economică” împotriva Transnistriei. Autorităţile transnistrene par tot mai reticente să accepte realizarea uneia din prevederile cheie ale planului ucrainean — desfăşurarea în regiune a unor alegeri democratice sub monitorizare internaţională. Într-un comentariu publicat de către porta voce a autorităţilor de la la Tiraspol, agenţia de ştiri Olvia-press, pe marginea proiectului de mandat al misiunii internaţionale de evaluare a situaţiei din Transnistria în vederea desfăşurării unor alegeri libere în regiune pregătit de către Misiunea OSCE din Moldova, departamentul de externe transnistrean califică proiectul prezentat de Misiunea OSCE drept unul care “contravine intereselor Transnistriei”. Această poziţie a fost sprijinită şi de către “deputaţii comisiei parlamentare pentru politică externă şi relaţii internaţionale”, care au respins majoritatea clauzelor proiectului deoarece au considerat că acestea încalcă “dreptul suveran” al Transnistriei de a stabili şi organiza alegeri pe teritoriul său.

Astfel, deşi pe parcursul primului an de la lansarea iniţiativei Iuşcenco au fost realizate o serie de progrese incontestabile în procesul de reglementare transnistreană, care s-au datorat în primul rînd schimbării politice de la Kiev şi unei implicări mai mari a UE în eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean, perspectivele ducerii la bun sfîrşit a iniţiativei ucrainene sînt incerte după ce poziţia autorităţilor de la Tiraspol, sprijinită tot mai mult de Federaţia Rusă, s-a radicalizat substanţial drept răspuns la introducerea regimului vamal moldo-ucrainean.

Parte din acest scenariu de radicalizare a poziţiei transnistrene este şi iniţiativa lansată în cadrul “congresului deputaţilor de toate nivelele” ai Transnistriei din 31 martie de a organiza un referendum cu privire la orientarea de politică externă a regiunii. Iniţiativa a fost preluată de către aşa-zisul “comitet anti-blocadă” al organizaţiilor obşteşti care a propus “Sovietului Suprem” două întrebări pentru referendum: una cu privire la “aderarea Transnistriei la Moldova în calitate de autonomie” şi cealaltă cu privire la aderarea “republicii independente transnistrene” la Federaţia Rusă care este “urmaşul de drept al Uniunii Sovietice”. Referendumul, potrivit recomandărilor “comitetului anti-blocadă” trebuie să aibă loc cel tîrziu odată cu “alegerile prezidenţiale” din regiune de la sfîrşitul anului 2006. Autorităţile moldovene au declarat anterior că în cazul în care un astfel de referendum ar avea loc, el nu va fi recunoscut nici de către Chişinău, nici de către comunitatea internaţională.

Regimul vamal de la frontiera moldo-ucraineană

Peste 110 întreprinderi transnistrene s-au înregistrat pînă în prezent la Camera Înregistrării de Stat din Moldova, care asigură circa 90% din activitatea economică externă a Transnistriei. 10 agenţi economici transnistreni au primit licenţe de la Camera de Licenţiere a RM. Între 13 februarie şi 14 aprilie, Camera Înregistrării de Stat a acordat 299 de certificate de origine şi licenţe de export, dintre care 251 au fost preferenţiale, transmite Moldpress cu referinţă la un comunicat al Ministerului Reintegrării. Cu toate acestea, agenţii economici transnistreni înregistraţi la Chişinău nu îşi exportă marfa în Ucraina, fie din propria dorinţă, fie în urma unor presiuni, care sînt gesturi de protest împotriva regimului vamal unificat moldo-ucrainean. Această declaraţie a fost făcută de către viceministrul de Externe ucrainean, reprezentantul special al Ucrainei în problema transnistreană, Andrei Vasilovskii, citat de Regnum.ru, care a mai remarcat că înregistrarea pînă în prezent a unui număr mare de agenţi economici arată că, treptat, se ajunge la o înţelegere în această problemă.

Pe de altă parte, în perioada de referinţă o serie de reprezentanţi ai serviciilor vamale şi de grăniceri ucrainene au făcut mai multe declaraţii în care au afirmat că situaţia de la frontieră s-a stabilizat, iar fluxul de mărfuri de contrabandă peste hotar s-a redus simţitor. Potrivit departamentului ucrainean de grăniceri, în ianuarie-martie 2006 au fost reţinute mărfuri de contrabandă în valoare de 4.3 milioane de grivne ucrainene. Pentru comparaţie, în aceiaşi perioadă a anului trecut valoarea contrabandei reţinute a fost de 8 milioane de grivne. Potrivit oficialilor ucraineni, înăsprirea regimului de trecere a frontierei face dificilă tranzitarea unor loturi mari de mărfuri de contrabandă, cu toate acestea, contrabanda “cu amănuntul”, inclusiv prin evitarea punctelor vamale, este încă un fenomen practicat pe larg.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet