Monitoring→Politica→Problema transnistreană

În ciuda declaraţiilor făcute anterior de către liderul separatist Igor Smirnov precum că toate şcolile din regiunea transnistreană vor putea începe noul an şcolar în condiţii normale, două din cele opt şcoli cu predarea în grafia latină — liceul românesc “Evrica” din Rîbniţa şi şcoala nr. 20 din Tiraspol, la care învaţă circa 1200 de copii, continuă să fie sigilate, iar orfelinatul din Tighina (Bender) rămîne să fie deconectat de la apeduct.

Cu această ocazie, autorităţile moldovene au chemat comunitatea internaţională şi mediatorii în problema transnistreană să-şi suplimenteze eforturile pentru a influenţa autorităţile transnistrene în vederea soluţionării problemei şcolilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană, iar Misiunea OSCE din Republica Moldova a chemat încă o dată părţile la reluarea negocierilor în format pentagonal, apreciind că problema şcolilor este încă departe de o soluţie definitivă şi că aceasta a servit drept “factor explozibil” care a afectat procesul de negocieri.

Între timp, autorităţile de la Tiraspol au celebrat, la 3 septembrie, cu mare fast cea de-a 14-a aniversare a “independenţei” autoproclamatei republici transnistrene, organizînd o paradă militară pentru a-şi reafirma încă o dată autosuficienţa şi a demonstra înalţilor oaspeţi din Rusia, Ucraina, Osetia de Sud şi Abhazia că, după cum s-a exprimat chiar liderul transnistrean Igor Smirnov, în prezent Transnistria este în stare să respingă orice agresiune militară cu forţe proprii.

Cîteva zile mai tîrziu, forţele cu destinaţie specială şi miliţiile transnistrene au organizat o altă demonstraţie de forţă, de data aceasta într-o situaţie reală, luînd cu asalt gara de trenuri şi depourile din Tighina (Bender), agresînd fizic mai mulţi angajaţi ai căilor ferate moldoveneşti şi arestînd inginerul-şef al gării şi un jurnalist al postului naţional de televiziune “Moldova 1”. Condamnarea celor doi la 15 zile de detenţie a fost criticată dur de către autorităţile moldovene, iar Procuratura Generală a Republicii Moldova a declanşat urmărirea penală pe marginea cazului de ocupare forţată a gării şi depoului de la Tighina (Bender) şi a persoanelor care se fac vinovate de reţinerea jurnalistului moldovean.

Situaţia tensionată din regiunea transnistreană a fost pusă în discuţie la 9 septembrie în cadrul şedinţei Consiliului permanent al OSCE de la Viena, care, potrivit unui comunicat de presă al ministerului de Externe de la Chişinău, “a condamnat cu vehemenţă acţiunile de destabilizare” întreprinse de către administraţia transnistreană şi a chemat la redeschiderea neîntîrziată a şcolilor din Tiraspol şi Rîbniţa, la restabilirea activităţii normale a sectoarelor de cale ferată din raioanele de est şi stabilizarea situaţiei din zona de securitate.

Tot la 9 septembrie, la Chişinău, a sosit într-o vizită de două zile trimisul special al preşedinţiei bulgare a OSCE, Petar Stoianov. Vizita lui Stoianov s-a înscris în eforturile OSCE de a încuraja negocierile pe marginea problemei transnistrene şi a inclus întrevederi cu Preşedintele Voronin, ministrul Reintegrării Vasile Şova, alţi oficiali moldoveni, precum şi cu membri ai administraţiei transnistrene. La sfîrşitul vizitei, Stoianov s-a declarat profund îngrijorat în legătură cu tensionarea continuă a relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol şi a chemat cele două părţi să-şi depăşească divergenţele la masa de negocieri.

Apelurile repetate din partea OSCE şi a altor structuri europene de a relua negocierile par însă a avea răsunet doar la Tiraspol, unde recent Igor Smirnov declara că este gata să poarte negocieri cu Chişinăul în cadrul formatului pentalateral, deoarece “nu există altă perspectivă pentru reglementarea conflictului moldo-transnistrean decît dialogul”. În acelaşi timp, Chişinăul îşi păstrează poziţia intransigentă exprimată de Preşedintele Voronin la 27 august, potrivit căreia oficialii moldoveni nu vor mai dialoga cu liderii transnistreni, ci “doar cu cei cărora Tiraspolul li se supune în cel mai direct mod”. În viziunea Chişinăului nu există, aşadar, altă cale de depăşire a actualei situaţii de criză decît prin eforturile “concertate şi susţinute” din partea comunităţii internaţionale, ca de exemplu organizarea unei conferinţe internaţionale cu privire la Moldova şi semnarea Pactului de Stabilitate şi Securitate pentru Moldova propus de către Preşedintele Voronin statelor mediatoare, SUA, UE şi României.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet