Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 14–27 iunie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #33 |

Înalţi oficiali OSCE în vizită la Chişinău

În luna iunie Chişinăul a fost gazda unei serii de vizite ale mai multor înalţi demnitari OSCE. Astfel, după vizita de documentare din 9–12 iunie a 26 de ambasadori acreditaţi pe lîngă OSCE, Chişinăul a găzduit între 17–18 iunie o delegaţie a Adunării Parlamentare a OSCE, iar între 21–22 iunie la Chişinău s-a aflat într-o vizită oficială Preşedintele în Exerciţiu al OSCE, ministrul bulgar de Externe Solomon Passy.

Vizita lui Solomon Passy a avut obiectivul de a “sprijini eforturile în vederea reglementării transnistrene şi de a încuraja democratizarea şi procesul de reforme în întreaga ţară”. Passy a avut o serie de întrevederi cu înalţi oficiali moldoveni, inclusiv cu Preşedintele Vladimir Voronin şi ministrul de Externe Andrei Stratan, şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile şi ai partidelor politice. Passy a întreprins şi o vizită la Tiraspol unde s-a întîlnit cu liderul separatist Igor Smirnov. În cadrul întrevederilor de la Chişinău şi Tiraspol, Passy le-a prezentat celor două părţi un pachet de propuneri cu privire la reducerea forţelor armate ale acestora şi întreprinderea unor măsuri pentru sporirea încrederii şi a transparenţei, propuneri elaborate la începutul lunii de către Misiunea OSCE din Moldova.

La finalul vizitei Passy a ţinut o conferinţă de presă la care a îndemnat autorităţile moldovene şi cele transnistrene să urgenteze negocierile în problema transnistreană. Referindu-se la actualul format de negocieri, Passy a spus că acesta “nu este o dogmă” şi poate fi schimbat, dar că nu crede raţională “schimbarea de dragul schimbării”.

Solicitat să comenteze întrevederea sa cu liderul transnistrean, Solomon Passy a spus că Igor Smirnov pare să fie disponibil pentru dialog. “Lui i-au fost prezentate nişte propuneri, el s-a angajat să le examineze”, a spus preşedintele în exerciţiu al OSCE. Îndemnat să descrie soluţia generală pentru reglementarea crizei transnistrene, Passy a spus că aceasta trebuie să fie acceptată de ambele părţi.

Runda de negocieri din 23–24 iunie

La o zi după încheierea vizitei lui Solomon Passy în Republica Moldova, la Chişinău şi Tiraspol a avut loc o nouă rundă de negocieri în problema transnistreană, în cadrul căreia Chişinăul s-a alăturat oficial documentului elaborat de OSCE şi care întruneşte setul de propuneri privind reglementarea crizei transnistrene.

Potrivit şefului Misiunii OSCE la Chişinău, William Hill, acest lucru a constituit un rezultat extrem de pozitiv şi un pas important spre adoptarea unei soluţii finale a conflictului transnistrean. În acelaşi timp, Hill a regretat faptul că delegaţia transnistreană a absentat de la runda de negocieri, după ce mediatorii nu au dat curs propunerii lor, lansate chiar în ajunul convocării negocierilor, de a amîna runda ordinară pentru ziua de 30 iunie pe motiv că şi-ar fi dorit să examineze cele mai recente propuneri privind demilitarizarea Moldovei înmînate Tiraspolului de către preşedintele în exerciţiu al OSCE, Solomon Passy, în timpul vizitei sale în Republica Moldova. Astfel, în lipsa reprezentanţilor Transnistriei, Hill a apreciat runda consumată ca fiind mai curînd una “de consultare”, reproşînd subtil autorităţilor transnistrene că declaraţiile verbale privind disponibilitatea de a purta negocieri nu au fost probate prin prezenţa la runda de negocieri.

La aceeaşi conferinţă de presă şeful Misiunii a explicat, fără să intre în amănunte, sensul noului pachet de propuneri avansate de OSCE, care se reduce la demilitarizarea Republicii Moldova, deziderat pe care l-au acceptat atît Tiraspolul, cît şi Chişinăul. Potrivit lui Hill, demilitarizarea Moldovei nu are nici o tangenţă cu problema evacuării trupelor ruseşti cantonate în Transnistria aşa cum presupun angajamentele asumate de Rusia la summit-ul de la Istanbul.

Următoarea rundă de negocieri cu participarea mediatorilor ruşi ucraineni şi ai OSCE a fost programată pentru 21 şi 22 iulie.

Un nou raport ICG despre Moldova

Grupul Internaţional pentru Crize (ICG), un think tank internaţional specializat în investigaţii de teren şi activităţi de lobby în vederea prevenirii şi soluţionării conflictelor, a publicat la 17 iunie 2004 un nou raport cu privire la Republica Moldova intitulat “Moldova: tensiuni regionale în jurul Transnistriei” (Moldova: Regional Tensions Over Transdniestria). Autorii raportului afirmă că “reglementarea disputei secesioniste transnistrene este o precondiţie vitală pentru eliminarea unei surse potenţiale de haos la periferia Uniunii Europene (UE) extinse, pentru realizarea în practică a relaţiilor paşnice din perioada de după războiul rece, precum şi pentru transformarea Republicii Moldova într-un stat mai viabil”. Potrivit acestora, o implicare mai mare din partea SUA şi UE în procesele de pace aflate în impas este esenţială pentru soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean.

Raportul face o analiză a motivaţiilor care stau la baza politicilor Rusiei şi Ucrainei faţă de Republica Moldova şi regiunea transnistreană, precum şi eforturile oficialilor transnistreni de a-şi spori influenţa în cele două state. Autorii raportului refutează opinia vehiculată în mod tradiţional în rîndurile forţelor de opoziţie de la Chişinău precum că sprijinul extern de care se bucură Transnistria provine doar din Federaţia Rusă şi sugerează că liderii secesionişti încearcă în permanenţă să-şi diversifice sprijinul primit din exterior, în mod special din contul Ucrainei. De-a lungul anilor Transnistria s-a transformat într-un “actor de sine stătător cu interese proprii, pe care şi le promovează prin lobism, oportunism economic, joc politic şi negociere creativă”.

Referindu-se la rolul Rusiei în procesul de reglementare transnistreană, raportul acordă o atenţie deosebită încercării unilaterale a Rusiei de a-şi impune planul propriu de reglementare transnistreană în 2003 (“Planul Kozak”). Raportul publică o serie de date cu privire la istoricul acestui plan şi negocierile diplomatice pe marginea lui, date pînă acum în mare parte necunoscute pentru opinia publică moldovenească. Potrivit autorilor raportului, nesemnarea planului a arătat limitele influenţei Rusiei, care s-a dovedit incapabilă să-şi impună planul fără sprijinul Moldovei şi al comunităţii internaţionale. În acelaşi timp, evenimentele din noiembrie 2003 au arătat că nici comunitatea internaţională nu va putea ajunge la o soluţie a conflictului fără a apela la ajutorul Rusiei şi influenţa considerabilă pe care o are aceasta asupra autorităţilor transnistrene.

În concluzie, autorii raportului afirmă că “poziţia unilaterală a Rusiei în negocieri a produs tocmai efectul opus ilustrat prin faptul că guvernul comunist de la Chişinău a declarat integrarea europeană a Republicii Moldova drept prioritate a politicii sale externe”. În final, raportul cheamă Occidentul să acorde mai mult sprijin, în mod special în combaterea activităţilor economice ilicite care susţin regimul secesionist de la Tiraspol.

Raportul poate fi găsit în întregime, în limba engleză, pe pagina de Internet a ICG. Acesta este cel de-al doilea raport al ICG despre Moldova. Primul raport, “Moldova: nu există o soluţie uşoară” (Moldova: No Quick Fix), a fost publicat în august 2003. Raportul a prezentat o analiză detaliată a istoricului, cauzelor şi dinamicii conflictului transnistrean, precum şi a eforturilor de soluţionare a acestuia.

31 mai – 13 iunie 2004 28 iunie – 11 iulie 2004