Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 1–15 martie 2011

Îndemnuri pentru reluarea procesului de negocieri în format “5+2”

La 1 martie 2011, regiunea transnistreană a fost vizitată de Însărcinatul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală, Patricia Flor, cu scopul de a estima posibilitatea reluării negocierilor în vederea reglementării problemei transnistrene. Patricia Flor a menţionat că Germania este dispusă, alături de UE, să ofere sprijin, inclusiv prin participarea la realizarea diferitelor proiecte. Pentru găsirea unor abordări funcţionale, Patricia Flor a propus studierea experienţei unificării Germaniei, lucru care ar permite familiarizarea cu etapele procesului. În replică, şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a menţionat că la reluarea negocierilor trebuie chemaţi cei care l-au întrerupt în februarie 2006, şi anume reprezentatul Republicii Moldova, Vasilii Şova, fără a explica cauzele. De asemenea, pentru reluarea negocierilor trebuie restabilită situaţia de pînă la întreruperea lor, adică admiterea comerţului internaţional al Transnsitriei fără implicarea Republicii Moldova. Potrivit lui Yastrebceak, “Republica Moldova a întreprins o serie de măsuri prin care să facă presiune asupra părţii transnistrene şi care încalcă acordurile semnate anterior. În urma acţiunilor părţii moldoveneşti, inclusiv în sfera reglementării vamale, care au fost susţinute de conducerea Ucrainei, întreprinderile transnistrene de export au suferit pierderi considerabile, situaţia social-economică din Transnistria s-a înrăutăţit brusc…Măsurile de presiune pe care le continuă conducerea Moldovei influenţează negativ în continuare asupra capacităţii Transnistriei de a-şi îndeplini angajamentele sociale în faţa populaţiei, limitează drepturile şi posibilităţile cetăţenilor”. În aceeaşi ordine de idei, la întîlnirea Patriciei Flor cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, acesta din urmă a menţionat că cotele oferite de UE Moldovei pentru exportul preferenţial al mărfurilor sînt folosite ca instrument de şantaj economic împotriva Transnistriei. Potrivit lui Smirnov nu există premize pentru unirea Transnistriei cu Republica Moldova, întrucît este vorba despre două entităţi incompatibile, care nu au nici un interes comun.

La 4 martie 2011, Şeful misiunii OSCE în Republica Moldova, Philip Remler, a avut o întîlnire cu liderul administraţiei separatiste transnistrene, Igor Smirnov, în cadrul căreia a fost discutată aceeaşi problemă — reluarea negocierilor oficiale în format “5+2”. De aceeaşi manieră, liderul transnistrean a replicat că negocierile pot fi reluate doar în baza respectării principiului egalităţii părţilor şi doar după înlăturarea barierelor în calea exporturilor transnistrene, introduse după întreruperea negocierilor de către partea moldovenească la 28 februarie 2006. În plus, Igor Smirnov a menţionat că incapacitatea Chişinăului de a depăşi criza politică nu oferă cadrul necesar pentru negocieri. Cu toate acestea, Şefului misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler a menţionat că în cadrul recentelor consultări de la Viena mai multe delegaţii participante au ajuns la concluzia că negocierile trebuie să aibă un statut oficial, pentru ca eventualele angajamente semnate să aibă acelaşi statut. Potrivit lui Remler ar fi bine ca deja în anul curent să fie făcute progrese în vederea circulaţiei libere a cetăţenilor, care să se bucure de protecţia unor documente semnate în mod oficial.

La 8 martie 2011, şeful diplomaţiei transnistrene s-a întîlnit cu delegaţia Grupului pentru Moldova al Adunării Parlamentare OSCE, condusă de Walburga Habsburg Douglas, subliniind că în procesul de reglementare transnistreană nu se întîmplă nimic deosebit nici măcar la nivelul grupurilor de lucru. În afara relansării trenului de pasageri pe ruta Chişinău-Tiraspol-Odesa, practic, nu s-a realizat nimic. În special nu a fost relansat traficul feroviar pentru transportarea mărfurilor prin teritoriul Transnistriei şi nu au fost înlăturate barierele pentru comerţul extern al regiunii. Şeful diplomaţiei transnistrene a subliniat că doar soluţionarea acestor probleme ar putea impulsiona reluarea negocierilor în format “5+2”.

Provocări de ziua comemorării începutului conflictului armat din 1992

În ziua de 2 martie 2011, în timpul comemorării evenimentelor din 1992, considerate drept începutul conflictului armat între cele două maluri ale Nistrului, miliţia transnistreană i-au arestat pe primarului de Corjova, Valeriu Miţcul, şi consilierul Iurie Coţofană. Incidentul s-a produs la ora 11.30 în faţa bisericii din sat, în timpul slujbei de comemorare a victimelor războiului de pe Nistru. Aproximativ 30 de miliţieni transnistreni au intervenit pentru a-i reţine pe cei doi pe motiv că “pe teritoriul Republicii Moldoveneşti Nistrene este interzisă arborarea drapelului Moldovei”.

Cei doi reţinuţi au fost judecaţi şi condamnaţi la opt zile de arest administrativ. Potrivit miliţiei transnistrene cei doi s-au făcut vinovaţi de organizarea unui miting sub drapelul Republicii Moldova şi pentru că au opus rezistenţă miliţiei transnistrene. Conflicte de acest gen se iscă la Corjova cu diferite ocazii, întrucît autorităţile moldovene consideră că această localitate se află sub jurisdicţia sa, iar cele transnistrene consideră că Corjova nu este o localitatea distinctă, ci doar o suburbie a oraşului Dubăsari, aflat sub jurisdicţia transnistreană. Autorităţile moldovene au condamnat comportamentul miliţiei transnistrene pentru încălcarea drepturilor legitime ale cetăţenilor, calificîndu-le drept provocare menită să prejudicieze procesul de reglementare a conflictului. De asemenea, autorităţile moldovene au menţionat că întreaga responsabilitate pentru acţiunile ilegale care au loc în Zona de Securitate şi consecinţele ulterioare ale acestor provocări revine administraţiei de la Tiraspol. În această ordine de idei, potrivit autorităţilor moldovene “incidentul din nou a scos în evidenţă deficienţele în ceea ce priveşte capacitatea actualei operaţiuni de pacificare de a reacţiona la situaţiile de criză, confirmînd, astfel, necesitatea iniţierii dialogului cu privire la transformarea operaţiunii într-o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional”. Pentru a relaxa cumva situaţia, liderul transnistrean a decis la 5 martie să-i elibereze pe cei doi deţinuţi în semn de bunăvoinţă şi cu ocazia apropierii sărbătorii de 8 martie. La 11 martie, directorul Departamentului pentru informaţie şi presă al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Alexandr Lucaşevici, a declarat că “incidentul de la Corjova confirmă o dată în plus că este necesară reluarea negocierilor oficiale în format «5+2» pentru reglementarea problemelor nesoluţionate”.

Administraţia transnistreană acuză destabilizarea situaţiei în ajunul vizitei lui Joe Biden

Incidentul de la Corjova din 2 martie 2011 a fost interpretat de administraţia transnistreană drept o provocare din partea autorităţilor moldoveneşti, preconizată pentru vizita din 11 martie la Chişinău a vice-Preşedintelui SUA, Joseph Biden. Şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a menţionat că Chişinăul a provocat incidentul de la Corjova pentru a atrage atenţia vice-Preşedintelui SUA, în timpul vizitei acestuia la Chşinău şi pentru a avea pretext în vederea abordării problemei transformării misiunii de pacificare a Rusiei în una civilă cu participare internaţională, precum şi pentru a invoca necesitatea dezarmării Transnsitriei etc. În acest context, oferind un interviu publicaţiei americane “The Wall Street Journal”, Yastrebceak a menţionat că vice-Preşedintele american riscă să-şi formeze o opinie distorsionată în privinţa Transnistriei dacă va comunica doar cu autorităţile moldovene. Potrivit lui Yastrebceak, “dacă vice-Preşedintele american nu poate vizita Tiraspolul în calitate de capitală a unui stat nerecunoscut, atunci nimic nu-l împiedică să se întîlnească cu reprezentanţii Transnistriei în calitate de parte a conflictului”.

Administraţia regiunii transnistrene nemulţumită de vizita lui Joe Biden în Republica Moldova

La 12 martie 2011, administraţia regiunii transnistrene a dat publicităţii un comunicat de presă prin care anunţă că pune la îndoială statutul de observator imparţial al SUA în procesul de normalizarea a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Republica Moldovenească Transnistriană. Comunicatul face referinţă la Protocolul din 27 septembrie 2005 prin care a fost consfinţit formatul “5+2”, care se referă în mod expres la drepturile şi obligaţiile observatorilor în procesul de negocieri, pe care declaraţiile Vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, făcute pe 11 martie la Chişinău, le-ar fi încălcat. La modul concret, administraţia transnistreană este nemulţumită de următoarele declaraţii ale oficialului american:

Potrivit declaraţiei, declaraţiile oficialului american ignoră realităţile ce s-au stabilit în regiune în ultimii 20 de ani şi lipseşte părţile implicate în conflict de cîmpul de manevră necesar pentru reglementarea acestuia. Cu această ocazie, Tiraspolul i-a reamintit lui Joe Biden despre rolul nefast pe care l-a jucat poziţia SUA în regiune în noiembrie 2003, cînd a refuzat să susţină memorandumul Kozak.

Eforturi în vederea reluării activităţii grupurilor de lucru

La 5 martie 2011 a avut loc întîlnirea reprezentanţilor politici pentru reglementarea transnistreană în vederea relansării activităţii grupurilor bilaterale de experţi. În cadrul întîlnirii partea moldovenească i-a transmis celei transnistrene un regulament privind activitatea grupurilor de lucru. Potrivit părţii transnistrene aceasta are interes pentru activitatea grupurilor ce vizează economia, infrastructura, transportul auto şi feroviar, ecologia. În acest context, partea transnistreană s-a arătat interesată de libera circulaţie a cetăţenilor şi mărfurilor, subliniind că Transnistria nu mai percepe taxa de 100% la importul bunurilor moldoveneşti, aşteptînd ca şi Republica Moldova să anuleze taxele de 8–20% la importul bunurilor transnistrene. În acest context, şeful diplomaţiei transnistrene se întreba retoric — cine menţine bariere în calea circulaţiei mărfurilor şi cine clasifică mărfurile din Transnistria ca fiind de import?

Transnistria intenţionează să-şi revadă concepţia politicii bugetare şi fiscale

Administraţia transnistreană intenţionează să revizuiască politica bugetară şi fiscală pentru următorii trei ani. Noua concepţie prevede un sistem de impozitare mai simplu şi mai transparent, care ar conduce la creşterea încasărilor bugetare, atragerea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă suplimentare. Cu această ocazie se presupune schimbarea administrării impozitării pentru business-ul mic şi mijlociu, precum şi pentru activitatea economică externă. În acelaşi context, se prevede simplificarea regulilor de contabilitate pentru micul business, pentru care se prevede consolidarea disciplinei fiscale şi stimularea de a nu ascunde veniturile. Totodată, se prevede ridicarea impozitelor pentru prestatorii serviciilor de transport. Noua concepţie prevede reducerea de trei ori a impozitului pentru plata dividendelor, de la 15% la 5%, aşteptîndu-se că această măsură va spori renunţarea agenţilor economici la folosirea schemelor de redistribuire a veniturilor. De asemenea, se prevede mărirea impozitului social unic pînă la 24%, pentru a atrage resurse în Fondul de pensii care se confruntă cu o criză acută.

Rusia va relua asistenţa umanitară pentru Transnistria

În timpul vizitei sale la Moscova, preşedintele Sovietului suprem al Transnistriei şi liderul mişcării “Obnovlenie”, Anatolii Kaminskii, a discutat cu preşedintele Consiliului suprem al partidului de guvernămînt “Edinaya Rossia” din Federaţia Rusă, Boris Grîzlov, problema reluării ajutorului umanitar la Federaţiei Ruse către Transnistria. Grîzlov la informat pe Kaminskii că problema reluării suportului umanitar este practic soluţionată, amintind că în perioada 2007–2010 suma totală a suportului umanitar rusesc pentru Transnistria a fost de $55 milioane, banii fiind destinaţi celor 137 mii de pensionari transnistreni, spitalelor şi grădiniţelor de copii. Anterior, Rusia sistase ajutorul pentru Transnistria acuzînd administraţia de la Tiraspol de delapidări a ajutoarelor. Deblocarea suportului rusesc pentru Transnistria a fost întotdeauna un element al luptei politice interne din Transnistria. Actualmente, în prejma alegerilor prezidenţiale din Transnistria, programate pentru decembrie 2011, această luptă se acutizează. Faptul că liderul mişcării “Obnovlenie” este cel care contribuie la reluarea suportului rusesc este văzut ca o mică victorie pre-electorală a acestei formaţiuni, care a anunţat că îşi va înainta propria contra-candidatură lui Smirnov la prezidenţiale din decembrie.

Proiectul de modificare a constituţiei transnistrene votat în prima lectură

La 9 martie 2011 Sovietul suprem al Transnistriei a adoptat în prima lectură proiectul de modificare a constituţiei după ce acesta a fost consultat de Direcţia juridică a Dumei de Stat a Rusiei şi aprobat de Comisia pentru afacerile CSI şi relaţiile cu conaţionalii. Acest gen de coordonare a avut loc în virtutea interesului Transnistriei de a-şi armoniza legislaţia cu cea a Rusiei, care la rîndul său îi doreşte Transnistriei prosperare şi a acceptat să examineze şi să susţină modificarea constituţiei transnistrene în calitate de garant în procesul de reglementare a conflictului. Versiunea finală a proiectul a fost elaborată de o comisie de conciliere şi prevede introducerea instituţiei guvernului şi a funcţiei de prim-ministru, precum şi transformarea Sovietului suprem într-un for legislativ profesionist. Liderul transnistrean, Igor Smirnov, nu este mulţumit de varianta votată de Sovietul suprem, afirmînd că mai există lucruri ce urmează a fi soluţionate. Pentru Smirnov nu există temeiuri pentru grabă, întrucît propunerile Sovietului suprem pot conduce la mărirea aparatului birocratic. De aceea, Smirnov propune ca instituţia guvernului să fie deservită de funcţionarii preşedinţiei pe care o conduce. Potrivit lui Smirnov, amendamentele la constituţia transnistreană trebuie să anticipeze cursul evenimentelor de mai departe şi să apere statalitatea transnistreană. El a mai menţionat că nu va admite ca în rezultatul modificărilor constituţionale să fie subminată balanţa existentă între cele trei branşe ale puterii. De asemenea, Smirnov şi-a reconfirmat atitudinea negativă faţă de introducerea sistemului electoral proporţional. În acest sens, poziţia lui Smirnov vine în contradicţie cu scopul declarat al reformei constituţionale — aducerea normelor constituţiei Transnistriei în conformitate cu cele ale Federaţiei Ruse.

15–28 februarie 2011 16 martie – 1 aprilie 2011