Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Politica→Problema transnistreană

Problema transnistreană în perioada 15–28 februarie 2011

Consultările în format “5+2” vor continua în aprilie

Următoarea şedinţă a participanţilor la procesul de reglementare a problemei transnistrene în format “5+2” este programată pentru prima jumătate a lunii aprilie. Între timp diplomaţia transnistreană intenţionează să continue convingerea opiniei publice internaţionale că existenţa temeiuri juridice pentru independenţa Transnistriei. Potrivit şefului diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, eforturile autorităţilor moldovene de reluare a negocierilor în format “5+2” pentru a discuta problema reintegrării Republicii Moldova nu pot servi drept scop urmărit şi de Transnistria. Scopul formatului “5+2” ar trebui să fie nu reintegrarea Republicii Moldova, ci identificarea modelului de reglementare finală a conflictului. În acelaşi context, şeful diplomaţiei transnistrene consideră că pentru administraţia de la Tiraspol nu este o prioritate discutarea problemelor, asupra cărora a insistat reprezentantul Republicii Moldova la consultările în format “5+2” de la Viena, din 14–15 februarie 2011 ă: retragerii prezenţei militare ruse şi transformării misiunii de pacificatori ai Rusiei într-o misiune internaţională civilă; ridicarea statutului SUA şi UE în procesul de reglementare de la nivelul de observatori la nivelul de mediatori. Cu excepţia reprezentanţilor Transnistriei şi Rusiei, ceilalţi reprezentanţi ai formatului “5+2” susţin reluarea negocierilor în formatul respectiv. În acest context, OSCE pledează pentru reluarea negocierilor pentru a putea discuta şi soluţiona problemele existente pas cu pas. Ucraina consideră că este necesar să fie reluat procesul de negocieri oficiale. În acelaşi timp, Rusia consideră că înainte de a vorbi despre reluarea negocierilor oficiale ar trebui formată o agendă de lucru pentru a evita cazuri similare celor de acum 5 ani cînd delegaţia Republicii Moldova a părăsit fără explicaţii şedinţa din cadrul procesul de negocieri “5+2”, iar lipsa agendei permitea discutarea a tot felul de probleme numai nu a celor referitoare nemijlocit la reglementarea problemei transnistrene.

Cea de-a IV-a întrunire Trilaterală a Misiunii EUBAM

La 23 februarie 2011 a avut loc cea de-a IV-a întrunire Trilaterala a Misiunii Uniunii Europene de Asistenta la Frontiera (EUBAM) cu participarea reprezentanţilor Republicii Moldova şi Ucrainei. Potrivit Agenţiei MOLDPRES la întrunire părţile au fost reprezentate de către şeful Misiunii EUBAM, Udo Burkholder, directorul Serviciului de Informaţii si Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Gheorghe Mihai, şi de către şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU), Valeri Horoşkovski. Participanţii au evidenţiat rezultatele pozitive atinse în domeniul schimbului de informaţii şi desfăşurării investigaţiilor comune. Drept succes a fost calificată Operaţiunea Comună de Control a Frontierei (OCCF) TYRA 2010. SIS si SSU au jucat un rol important in planificarea, implementarea si evaluarea operaţiunii, care a culminat cu sechestrarea bunurilor traficate in valoare de €35.000. Udo Burkholder s-a referit la necesitatea combaterii în continuare a criminalităţii transfrontaliere, lucru care poate fi realizat doar cu eforturi comune ale EUBAM, Republicii Moldova şi Ucrainei.

Dezbateri pe marginea modificării constituţiei Transnistriei

În Transnistria continuă dezbaterile pe marginea modificării constituţiei cu participarea reprezentanţilor instituţiilor interesate. Ministerul justiţiei şi-a prezentat avizul, subliniind că deşi a fost ajustate un şir de probleme, totuşi au mai rămas chestiuni ce urmează a fi soluţionate. În acest context, preşedintele Sovietului suprem, Anatolii Kaminskii a declarat că proiectul final va fi transmis spre transmis spre examinare Dumei de Stat a Rusiei, întrucît scopul modificării constituţiei transnistrene este aducerea acesteia în conformitate cu modelul constituţional rusesc. În acelaşi timp, Kaminskii consideră că trebuie elaborat proiectul legii guvernului care să intre în vigoare o dată cu modificările constituţiei.

Neînţelegeri în Zona de Securitate

Delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC) şi-a exprimat îngrijorarea în privinţa reconstruirii de către autorităţile transnistrene a podului plutitor de trecere care leagă Tiraspolul de localităţile de pe malul drept al Nistrului din raionul Slobozia. Potrivit reprezentantului Republicii Moldova, Ion Solonenco, podul plutitor reconstruit poate transporta greutăţi de aproximativ 3.5 tone şi eventual ar putea fi folosit de autorităţile transnistrene pentru transportarea blindatelor. Reprezentantul Transnistriei în CUC, Oleg Beleakov, a replicat că podul plutitor funcţionează de cîteva zeci de ani şi necesită reparaţii, iar delegaţia moldovenească caută pretexte pentru destabilizarea situaţiei. În acelaşi context, în cadrul CUC au fost discutate disensiunile privind amplasarea în Zona de Securitate a posturilor structurilor de forţă. Partea moldovenească insistă că grănicerii transnistreni nu au ce căuta în zona aflări pacificatorilor, întrucît aşa prevede Acordul din 1992 privind soluţionarea conflictului armat în raionale de est ale Republicii Moldova. Partea transnistreană, dimpotrivă, insistă că problemele respective nu ţin de competenţa CUC, ci de competenţa unei comisii speciale, care a fost instituită încă în 1998, la cel mai înalt nivel, în cadrul procesului de negocieri. Potrivit părţii transnistrene delegaţia moldovenească insistă asupra problemei în cauză pe motiv că ar dori să slăbească poziţiile Transnistriei, ignorînd faptul că în Bender se află poliţia moldovenească şi penitenciare ale Republicii Moldova. O altă problemă ridicată în cadrul CUC a fost cea referitoare la locul amplasării unui post de pacificatori la Hidrocentrala de la Dubăsari, pe malul drept al Nistrului. Decizia de a instala acest post a fost luată acum cinci ani. Delegaţia moldovenească insistă ca postul să fie plasat chiar pe barajul de la centrală, în schimb delegaţia transnistreană vrea ca acesta să fie instalat pe mal. În aceste circumstanţe, partea moldovenească propune ca al doilea post să nu mai fie instalat deloc, iar zona de activitate să fie extinsă pe ambele maluri ale Nistrului, întrucît pe baraj este permisă doar circulaţia pietonilor. Replica Tiraspolului este că nu-şi poate permite acest lucru, fiindcă “este vorba de un obiect strategic şi industrial, care nu are acoperire dinspre Moldova”, de aceea din partea Transnistriei postul de pacificatori se află chiar pe baraj, la intrarea în blocul administrativ al centralei. În plus, la aproximativ 100 metri de acesta este instalată o cabină unde permanent se află un reprezentant al organelor interne transnistrene, care verifică aleatoriu actele persoanelor ce trec peste baraj. În 2006 CUC a convenit asupra trecerii fără probleme a cetăţenilor, inclusiv a colaboratorilor organelor de drept moldoveneşti spre locul de muncă pe malul stîng al Nistrului. (Potrivit Agenţiei INFOTAG)

Măsuri necesare pentru depăşirea crizei economice

În carul unei întîlniri cu autorităţile locale din municipiul Rîbniţa, preşedintele Sovietului suprem al Transnistriei, Anatolii Kaminskii, a făcut o radiografie a situaţiei economice din regiune, concuzionînd că depăşirea consecinţelor crizei economice poate avea loc doar prin identificarea unor soluţii noi, bazate pe folosirea rezervelor interne. Potrivit lui Kaminskii urmează să fie dezvoltat business-ul mic şi mijlociu, contribuţia căruia în PIB este actualmente de doar 7%, în timp ce în ţările dezvoltate este de 50–60%. Trebuie revăzute reglementările legale, atît în privinţa tarifelor vamale, cît şi în privinţa controalelor întreprinderilor. Kaminskii a recunoscut că Transnistria nu a reuşit să edifice un sistem economic auto-suficient şi acum este clar că miza pe întreprinderile mari a fost un greşită. Acest lucru a devenit evident după izbucnirea crizei financiar-economice mondiale, care a modificat cardinal comportamentul investitorilor mari, ultimii fiind incapabili să-şi onoreze obligaţiile investiţionale asumate la momentul privatizării giganţilor economiei transnistrene. În total aproximativ 40% din întreprinderile mari nu-şi îndeplinesc obligaţiile investiţionale. În consecinţă, suferă bugetele de toate nivelele. În aceeaşi ordine de idei, Kaminskii a menţionat că actualmente deficitul: Fodului de Pensii al Transnsitriei este de $70 milioane; a Fondului pentru asistenţa neangajaţilor — $1 milion; Fondul pentru Asigurări Sociale — $3 milioane. De asemenea, Kaminskii consideră că Transnistria trebuie să-şi revadă politicile agrare şi să revină a producerea produselor agricole de înaltă calitate.

1–14 februarie 2011 1–15 martie 2011