Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

5–9 noiembrie 2001

Pe parcursul săptămînii ce s-a scurs, mai mulţi factori responsabili au afirmat că Republica Moldova a îndeplinit toate condiţiile stipulate de Memorandumul cu FMI şi nu există piedici pentru reluarea creditării externe a ţării noastre. Declaraţiile respective au fost însoţite de o febrilă activitate a Parlamentului, care a continuat examinarea proiectelor de legi a căror adoptare a fost inclusă în pachetul de obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească Republica Moldova pentru a obţine votul favorabil al Consiliului director al FMI. Astfel, în cadrul şedinţelor plenare din 8–9 noiembrie, legislativul a examinat şi adoptat Legea cu privire la insolvabilitate, Legea pentru modificarea Legii instituţiilor financiare, a abrogat hotărîrea care interzicea exportul lemnului etc.

Pe lîngă proiectele respective, o atenţie sporită a fost acordată actelor legislative din domeniul social, financiar şi fiscal, precum şi unor acte complexe elaborate recent de către Guvern în conformitate cu programul său de activitate.

Acte legislative adoptate definitiv

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la instituţiile financiare, care prevede introducerea unor reglementări noi referitoare la:

1. definirea noţiunilor: “administrator”, “afiliată unei persoane”, “documente de credit” ş.a.
2. dreptul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) de a refuza eliberarea autorizaţiei cînd capitalul solicitantului nu corespunde cuantumului stabilit plus cheltuielile de constituire a băncii.
3. obligaţia băncii străine de a notifica BNM deschiderea unei reprezentanţe în Republica Moldova, precum şi obligaţia acestor reprezentanţe de a activa doar în domeniu de informare, legătură şi reprezentare;
4. necesitatea aprobării prealabile de către BNM a deschiderii filialelor şi reprezentanţelor băncilor comerciale din RM;
5. necesitatea obţinerii permisiunii scrise a BNM pentru efectuarea de tranzacţii cu cote din capitalul băncii;
6. puterea de titlu executori al contractului de credit bancar;
7. înăsprirea sancţiunilor ce pot fi aplicate de BNM pentru săvîrşirea de către bănci a acţiunilor ilegale, precum şi extinderea şirului de acţiuni care sînt considerate de lege ca ilegale etc.

Iniţiativa de adoptare a modificărilor respective îi aparţine Băncii Naţionale, care îşi întăreşte astfel poziţiile şi obţine pîrghii suplimentare de control asupra sistemului bancar din ţară. Evident că acest lucru a stîrnit protestele vehemente ale reprezentanţilor băncilor comerciale care, individual sau prin intermediul Asociaţiei Băncilor din Moldova, şi-au exprimat dezacordul cu noile reglementări, apreciindu-le drept neconstituţionale şi discriminatorii.

Proiectul legii despre modificarea şi completarea Legii cu privire la susţinerea şi protecţia micului business, care prevede introducerea unor reglementări noi referitoare la:

1. criteriile de raportare a întreprinderilor la microîntreprinderi şi întreprinderi mici (reieşind din numărul de salariaţi şi suma vînzărilor nete);
2. excluderea din sfera de aplicare a legii, a unor anumite tipuri de întreprinderi: instituţii financiare, companii fiduciare, de asigurare, fonduri de investiţii, lombarduri ş.a.
3. fondul pentru susţinerea şi dezvoltarea micului business (scopul constituirii şi modul de activitate, utilizare a surselor şi controlul asupra utilizării acestora);
4. reglementarea controalelor planificate de către reprezentanţii organelor controlului de stat (nu mai des decît o dată în an) etc.

Amintim că necesitatea susţinerii şi promovării micului business a fost remarcată de majoritatea guvernelor din ultimii 5 ani, însă promovarea unor modificări esenţiale şi eficiente în legislaţia ce reglementează activitatea agenţilor economici respectivi a reuşit doar Guvernului condus de I.Ciubuc (1997). Guvernul Tarlev a reuşit să promoveze prima modificare esenţială în legea respectivă, ceea ce este în concordanţă cu programul de guvernare ce prevede susţinerea reprezentanţilor businessului mic şi mijlociu.

Legea pentru completarea Codului de procedură civilă şi a Legii taxei de stat, prin care consiliile judeţene şi primăriile au fost scutite de necesitatea achitării taxei de stat în cazurile de intentare a acţiunilor privind apărarea intereselor patrimoniale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Modificarea operată îşi are logica şi argumentarea sa, însă ea va crea o situaţie favorabilă întreprinderilor administrate de autorităţile publice, care, spre deosebire de agenţii economici privaţi, vor fi scutite de necesitatea achitării unor sume considerabile şi astfel, se vor putea adresa chiar în judecată şi în situaţia cînd nu au argumentări suficiente şi nu sînt sigure de faptul că procedează conform legii.

Acte legislative adoptate în I lectură

Din categoria sus-menţionată de acte adoptate de Parlament în perioada de referinţă pot fi remarcate în mod deosebit cîteva proiecte, după cum urmează.

Proiectul legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor, care conţine un şir de prevederi importante referitoare la:

1. noţiunile de “spălare a banilor”, “venituri ilicite” şi “operaţiuni financiare suspecte”;
2. procedura de înregistrare a operaţiunilor financiare suspecte sau limitate
3. limitarea acţiunii secretului comercial;
4. statutul Oficiului Naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor;
5. colaborarea internaţională în domeniu etc.

De remarcat că legea sus-menţionată este una din principalele în domeniul combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate, iar tărăgănarea adoptării ei un timp îndelungat a constituit temei pentru formarea unei opinii publice inadecvate şi expunerea presupunerilor că intenţionat nu se dorea adoptarea legii respective.

Proiectul legii cu privire la serviciul diplomatic, care conţine prevederi importante şi novatorii referitoare la:

1. serviciul diplomatic şi obiectivele acestuia;
2. sistemul, funcţiile de bază şi funcţionarea instituţiilor diplomatice;
3. personalul instituţiilor diplomatice, drepturile şi obligaţiile specifice ale acestora, garanţiile sociale şi remunerarea activităţii;
4. gradele diplomatice etc.

În contextul adoptării proiectului de lege nu poate fi trecută cu vederea situaţia ce s-a creat în cadrul raportului Aparatul Preşedintelui RM — Ministerul de Externe, în rezultatul criticii vehemente şi a divulgării de către reprezentanţii MAE a proiectului noii concepţii a politicii externe a RM.

Se mai poate remarca însă şi faptul că dacă pînă în prezent activitatea diplomatică se constituia într-un circuit închis, pentru “apropiaţi”, odată adoptată legea, modul şi condiţiile de activitate în serviciul diplomatic vor avea un caracter mai deschis şi poate, mai accesibil pentru persoanele cu merite.

Proiectul legii privind recalcularea pensiilor, care prevede majorarea începînd cu 1 decembrie 2001, a pensiilor pentru limită de vîrstă, de invaliditate şi de urmaş.

În medie, se preconizează o majorare cu circa 36% a cuantumului pensiilor stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr.156-XIV din 14.10.1998.

Proiectul legii pentru modificarea art.10 din Legea cu privire la petiţionare, prin care se propune introducerea unor reglementări noi ce ar permite examinarea petiţiilor anonime în cazul în care conţin informaţii ce vizează interesele de stat şi obşteşti.

Proiectul în cauză a fost înaintat de către Preşedintele RM, însă a primit avizul negativ al Guvernului, iar examinarea lui a provocat dezbateri aprinse în legislativ, mai mulţi deputaţi exprimîndu-se în sensul că adoptarea sa ar semnifica revenirea la practicile din regimul totalitar.

Proiectul legii privind controlul asupra alcoolului, educarea populaţiei în spiritul abstinenţei şi eliminarea consecinţelor abuzului de alcool şi consumul neautorizat de narcotice şi alte substanţe psihotrope.

Denumirea proiectului reflectă clar conţinutul său, de aceea, nu ne rămîne decît să remarcăm că autorii propun introducerea unui şir de măsuri administrative şi sociale menite să combată fenomenele nocive sus-menţionate.

12–16 noiembrie 2001

Perioada 12–16 noiembrie a s-a dovedit destul de productivă pentru activitatea legislativă. În şirul actelor examinate de Parlament un loc aparte revine Legii insolvabilităţii şi Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor, de aceea în continuare le vom supune unei examinări mai amănunţite.

Acte legislative adoptate definitiv

Legea insolvabilităţii, nr.632-XV din 14.11.2001 (M.O. nr.139–140 din 15.11.2001)

Legea a stîrnit opinii controversate încă la momentul examinării în prima lectură, diferiţi experţi opinînd în mod diferit asupra sarcinilor şi scopului ei. În esenţă, această lege a reuşit să îmbine şi să detalieze reglementările care se cuprind actualmente în Legea nr.786-XIII din 26.03.1996 cu privire la faliment şi Legea restructurării întreprinderilor, nr.958-XIII din 19.07.1996. De asemenea, legea în cauză cuprinde inclusiv reglementări judiciare procedurale (specifice codului de procedură civilă), care vor fi aplicate de instanţele judecătoreşti (de fond sau economice) în procedura de insolvabilitate şi restructurare.

Scopul legii este înscris chiar în art.1 al acesteia şi constă în stabilirea cadrului juridic necesar pentru procesul de restructurare a întreprinderilor insolvabile în vederea remedierii lor financiare şi economice, precum şi pentru procesul de insolvabilitate în vederea satisfacerii colective a creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului. În continuare, legea descrie detaliat:

1. subiecţii în privinţa cărora poate fi aplicată;
2. etapele restructurării: selectarea întreprinderii; moratoriul asupra datoriilor; Constituirea Comisiei de restructurare; elaborarea planului de restructurare; convertirea datoriilor în acţiuni etc.
3. drepturile şi obligaţiile administraţiei întreprinderii şi ale consiliului creditorilor;
4. intentarea procesului de insolvabilitate şi participanţii la acest proces;
5. efectele intentării procesului de insolvabilitate;
6. administrarea şi valorificarea masei debitoare;
7. satisfacerea creditorilor chirografari;
8. procedura planului de restructurare;
9. descalificarea debitorului;
10. particularităţile insolvabilităţii bancare, în ramura agricolă, a gospodăriilor ţărăneşti, a companiilor de asigurări, a participanţilor profesionişti la piaţa hîrtiilor de valoare;
11. răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului etc.

Legea nr.633-XV din 15.11.2001 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor, al cărei obiectiv principal este prevenirea şi contracararea acţiunilor de spălare a banilor.

Prin spălare a banilor urmează să se înţeleagă “acţiuni premeditate, orientate fie spre atribuirea unui aspect legal sursei şi provenienţei mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor obţinute în mod ilicit în urma săvîrşirii infracţiunilor sau a altor contravenţii, fie spre tăinuirea, deghizarea sau denaturarea informaţiei privind natura, originea, mişcarea, plasarea sau apartenenţa acestor mijloace băneşti, bunuri sau venituri, despre care persoana ştie că constituie venituri provenite din activitatea infracţională; dobîndirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscînd că acestea provin din săvîrşirea unei infracţiuni, participare la orice asociere, înţelegere, complicitatea prin ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor în cauză.”.

De remarcat că în proiectul iniţial se propunea ca instituţiile financiare să completeze formulare speciale pentru orice tranzacţii în numerar sau virament, care ar depăşi suma de 1800–3600 lei (persoane fizice) şi 9 mii lei (persoanele juridice). În procesul dezbaterilor, parlamentarii au decis ca sumele respective să fie mărite pînă la 100.000 — 200.000 lei (persoanele fizice) şi 300.000 mii lei (persoanele juridice).

De asemenea, motivîndu-se prin lipsa de resurse bugetare, s-a renunţat la ideea creării unui oficiu specializat în problema combaterii spălării banilor, ceea ce a provocat nemulţumirea autorilor proiectului de lege şi a mai multor deputaţi, care se pronunţau în favoarea funcţionării unui organ autonom, specializat, cu largi atribuţii, dar sub controlul procuraturii. În opinia unor experţi, renunţarea la ideea creării oficiului specializat şi abilitarea Procuraturii generale cu competenţa respectivă în domeniu, va crea mari dificultăţi la aplicarea legii şi va diminua enorm importanţa ei, deoarece, şi în prezent există practica “transmiterii materialelor Procuraturii generale, pentru a lua măsurile prevăzute de legislaţie”, însă aceste materiale foarte rar ajung să se materializeze într-un dosar penal, iar toate anchetele, controalele şi încălcările de legislaţie (depistate spre exemplu de către Curtea de Conturi) nu se soldează cu pedepsirea celor vinovaţi.

Oricum, avînd în vedere graba cu care a fost adoptată legea şi faptul că domeniul pe care-l reglementează este destul de complicat, se poate afirma cu siguranţă că în viitorul cel mai apropiat ea va cunoaşte modificări şi completări esenţiale.

Legea pentru modificarea şi completarea legii cu privire la patenta de întreprinzător.

Prin această lege s-a exclus posibilitatea activităţii în bază de patentă în centrele comerciale; s-a interzis comerţul în bază de patentă cu produse din tutun şi băuturi alcoolice; s-a introdus obligaţia titularului de patentă să prezinte acte de provenienţă a mărfii şi s-au împuternicit primăriile să elibereze patente în cazul cînd în teritoriul respectiv nu activează organe fiscale.

Nu este exclus ca intrarea în vigoare a legii să atragă protestele vehemente ale proprietarilor din marile centre comerciale, care obţineau venituri considerabile, însă achitau doar sumele simbolice stabilite pentru taxa de patentă.

Legea cu privire la modificarea şi completarea art.11 din legea cu privire la Guvern.

Prin această lege, în competenţa Guvernului va intra şi susţinerea activităţii comunităţilor naţionale “ale moldovenilor şi găgăuzilor” care locuiesc în afara teritoriului Republicii Moldova. Anterior, legea prevedea doar susţinerea comunităţilor naţionale “ale moldovenilor”.

Legea pentru interpretarea art.10 din legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

Prin această lege, s-a stabilit că:

1. interdicţia aplicării Legii amnistiei nu are efect asupra persoanelor ale căror antecedente penale au fost stinse la data intrării în vigoare a Legii amnistiei;
2. amnistia nu se aplică persoanelor care au antecedente penale nestinse întrucît cauzele lor penale se află în curs de cercetare penală, anchetă preliminară, judecare în prima instanţă, apel, recurs precum şi celor care îşi ispăşesc pedeapsa în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive.
3. Legea amnistiei nu se aplică persoanelor care au săvîrşit infracţiuni după data de 26 iulie 2001.

Acte legislative adoptate în I-a lectură

Dintre actele mai importante adoptate în prima lectură de Parlament pot fi remarcate două legi, după cum urmează.

Legea privind ratificarea Convenţiei privind statutul refugiaţilor.

Examinarea legii a trezit discuţii controversate, mai mulţi deputaţi exprimîndu-şi temerile că ratificarea Convenţiei ar atrage fluxuri considerabile de refugiaţi în Republica Moldova, statul nefiind în stare să asigure protecţia lor socială şi că ar putea fi prejudiciată chiar securitatea naţională.

În replică, susţinătorii legii au menţionat că ratificarea Convenţiei nu va determina fluxuri masive de refugiaţi în Republica Moldova, deoarece ea nu este o ţară atrăgătoare din punct de vedere al protecţiei social-economice şi nu oferă nici garanţii de securitate suficiente. Cheltuielile legate de implementarea Convenţiei pot fi suportate iniţial de reprezentanţa Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, iar ulterior, garanţiile acordate refugiaţilor nu vor fi mai mari decît cele acordate străinilor şi evident, mult mai mici decît cele acordate cetăţenilor Republicii Moldova.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice.

Se propune obligarea agenţilor economici să-şi înregistreze în mod obligatoriu mărcile de produse şi servicii la Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale.

De asemenea, se propune introducerea unor interdicţii referitoare la:

1. interzicerea livrării şi comercializării prin farmacii a alcoolului etilic în vrac sau în recipiente cu capacitate mai mare de 10 litri.
2. interzicerea fabricării producţiei alcoolice de către agenţi economici care nu deţin capacităţi de producţie proprii sau spaţii pentru depozite specializate;
3. stabilirea unor preţuri care ar veni în contradicţie cu preţurile minime stabilite de Guvern pentru producţia alcoolică respectivă etc.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet