Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 23 septembrie – 6 octombrie 2002

|versiune pentru tipar|mail|

Prima şedinţă din sesiunea de toamnă-iarnă a Parlamentului

La 26 septembrie şi-a început lucrările sesiunea de toamnă-iarnă a legislativului. Sesiunea a fost deschisă cu un discurs tradiţional a Preşedintelui Parlamentului, d-na Eugenia Ostapciuc. Este de remarcat că după ce Preşedintele ţării a lansat iniţiativa intensificării eforturilor de integrare europeană, şi preşedintele forului legislativ a inclus în alocuţiunea sa referinţe la necesitatea concentrării eforturilor asupra creării condiţiilor necesare demarării procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Liderii partidului de guvernămînt consideră că acest deziderat ar putea fi realizat însă numai împreună cu ţările din vecinătatea Moldovei şi desigur, cu participarea Rusiei.

Odată reluate şedinţele plenare, putem presupune că Parlamentul se va concentra asupra cîtorva domenii-cheie, examinînd şi adoptînd un şir de acte legislative importante.

Acte legislative adoptate definitiv

Legea cu privire la modificarea Legii despre punerea în aplicare a Codului penal

Sesiunea a început anume cu examinarea acestuia proiect din cauza că la 1 octombrie urma să intre în vigoare noul Cod penal, însă pentru punerea sa în aplicare nu au fost create condiţiile necesare, de la publicare şi intrare în vigoare existînd un termen de numai 2 săptărmîni.

Prin Legea adoptată de Parlament s-a stabilit că noul Cod penal va intra în vigoare la 1 ianuarie 2003, iar pînă la acea dată urmează a fi revizuite hotărîrile judecătoreşti prin care s-au aplicat sancţiuni conform unor prevederi care deja nu mai au un caracter sporit de pericol. Totodată, s-a acordat un termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Codului, pe parcursul cărora urmează să se înainteze recursuri în anulare a hotărîrilor adoptate în baza unor articole care nu vor mai fi prevăzute de Codul penal.

De remarcat că pînă la intrarea în vigoare a noului Cod penal ar putea fi prezentată şi părerea experţilor Consiliului Europei asupra conţinutului acestuia şi corespunderii sale cu prevederile Convenţiei Europene cu privire la Drepturile Omului, deoarece adoptarea noului Cod penal era una din restanţele Republicii Moldova faţă de angajamentele asumate la momentul aderării la Consiliu şi ratificării CEDO.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la distincţiile de stat

Iniţiativa modificărilor respective aparţine şefului statului, care a considerat necesară introducerea a 2 amendamente noi, esenţa cărora se rezumă la următoarele:

1. Instituirea unei noi distincţii de stat — Ordinul de Onoare, care va putea fi conferit: — pentru contribuţie la consolidarea statalităţii, la promovarea reformelor şi a transformărilor democratice; — pentru activitate rodnică în organele de stat; — pentru merite deosebite în promovarea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare a RM cu alte state; — pentru contribuţie remarcabilă la integrarea republicii în structurile internaţionale; — pentru activitate de pacificare, pentru activitate de binefacere şi sponsorizare etc.

Comentariu: Unii experţi consideră că distincţia respectivă este introdusă pentru a acorda Preşedintelui republicii dreptul de a decora unele persoane de prim rang care se aşteaptă să viziteze în timpul apropiat Republica Moldova (V.Putin, W.Schwimer, Gh.Selezniov ş.a.).

2. Stabilirea posibilităţii de a decora cu distincţii de stat nu numai persoanele fizice, dar şi persoanele juridice, precum şi unităţile militare, care vor putea ulterior să folosească în denumirile lor referinţa la distincţia pe care o au.

Comentariu: O asemenea practică de decorare a existat în timpul Uniunii Sovietice, de aceea, la examinarea proiectului de lege, unii reprezentanţi ai opoziţiei au încercat să facă aluzie la faptul că se doreşte revenirea la o practică învechită.

Legea pentru modificarea legii cu privire la Curtea Constituţională

Legea în cauză a stabilit că judecători la Curtea Constituţională pot fi numite persoanele care nu au atinsă vîrsta de 70 de ani. Anterior acest prag era de 65 de ani. Deşi motivaţia oficială a amendamentului a fost necesitatea de a acorda posibilitate unor persoane pregătite de a-şi aplica cunoştinţele un termen mai îndelungat, presa de opoziţie a lansat deja presupunerile că modificarea s-a introdus pentru o persoană anume — fostul judecător al Curţii Constituţionale Nicolae Chiseev, despre care se afirmă că este apropiat preşedintelui ţării. Presupunerile respective au o anumită bază, deoarece la 6 octombrie au loc alegerile noului guvernator al UTA Găgăuzia şi numirea unui judecător de origine găgăuză la Curtea Constituţională va constitui un semnal clar că puterea oficială doreşte să acorde locuitorilor autonomiei anumite privilegii şi onoruri.

O altă cauză pentru care ar putea fi numit N.Chiseev este apropiata examinare de către Curtea Constituţională a proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei şi înscrierea în Legea supremă a unor garanţii suplimentare pentru autonomie.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la activitatea operativă de investigaţii

Prin modificarea respectivă angajaţilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei li s-a acordat dreptul de a efectua măsuri operative şi de investigaţii.

Amintim că iniţiativa înfiinţării CCCEC aparţine şefului statului, care la o recentă întîlnire cu angajaţii acestuia a menţionat că-şi pune mari speranţe în activitatea noii structuri, care trebuie nu numai să combată criminalitate, dar “să asigure şi protecţia necesară agenţilor economici loiali”.

Legea privind stabilirea unui regim facilitar de vize pentru perioada 10–20 octombrie 2002

În legătură cu faptul că în perioada respectivă în Republica Moldova se va desfăşura pentru prima dată o nouă sărbătoare naţională — Festivalul Vinului, Parlamentul a aprobat o lege prin care s-a stabilit că vizele acordate cetăţenilor străini care vor sosi în perioada respectivă în ţara noastră vor fi acordate gratuit. În acest fel, se doreşte atragerea la manifestaţia preconizată a cît mai mulţi vizitatori străini, mai ales că în aceeaşi perioadă, la 14 octombrie se va sărbători şi ziua capitalei — hramul oraşului Chişinău.

Legea pentru modificare Codului penal şi a Codului de procedură penală

Prin legea respectivă în Codul penal au fost introduse prevederi care sancţionează efectuarea acţiunilor de spălare a mijloacelor băneşti sau a altor bunuri, dobîndite ilegal. În acest fel, legislaţia penală a fost adusă în conformitate cu recentele modificări operate în Legea privind combaterea spălării banilor.

Hotărîrea cu privire la numirea Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei

La 28 septembrie 2002 expira termenul pentru care a fost numit în 1995 guvernatorul BNM. Pentru a nu admite întreruperea mandatului acestei importante funcţii din stat, Parlamentul a decis să numească pentru un nou mandat de 7 ani pe actualul Guvernator al BNM — Leonid Talmaci, despre care se afirmă că este cel mai “stabil” politician din istoria Republicii Moldova (se află în principala funcţie financiar-bancară a statului de circa 10 ani).

Numirea s-a făcut la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după cum prevede Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei şi a infirmat zvonurile conform cărora în fruntea BNM urma să fie numită o persoană loială actualei puteri.

Hotărîrea cu privire la eliberare din funcţie a avocatului parlamentar Constantin Lazari

Despre eventuala demitere din funcţie a avocatului parlamentar s-a scris mai mult timp, criticele dese pe care le aducea acesta organelor puterii de stat trezind nemulţumirea puterii. La începutul anului 2002 s-a făcut o încercare de a demite 2 avocaţi parlamentari, însă presiunea exercitată de opoziţie şi forurile internaţionale a determinat Parlamentul să suspende procedurile iniţiate şi doar să atragă atenţia la neajunsurile depistate în activitatea avocaţilor parlamentari.

Cunoscînd faptul că se află sub o permanentă monitorizare, în vara acestui an, avocatul parlamentar Constantin Lazari a părăsit însă pentru o perioadă de circa 3 luni locul său permanent de muncă şi s-a aflat la un stagiu în Elveţia, fără a avea în acest scop permisiunea directorului Centrului pentru drepturile omului şi fără a înştiinţa Parlamentul sau comisia parlamentară de ramură. În acest fel, motivul demiterii sale din funcţie a trecut din unul politic în unul juridic — indisciplină, nesocotire a prevederilor legislaţiei şi încălcare a drepturilor petiţionarilor (care 3 luni au fost lipsiţi de posibilitatea de a se adresa avocatului parlamentar).

Mai este de remarcat faptul că mandatul pentru care a fost numit avocatul parlamentar respectiv expira la începutul anului 2003.

Acte legislative adoptate în prima lectură (nedefinitiv)

Din actele legislative adoptate de Parlament în prima lectură ar fi de remarcat proiectul noii legi cu privire la filantropie şi sponsorizare, proiect ce a fost publicat anterior în mass-media cu scopul de a fi discutat public. După cum s-a constatat însă, afară de adresarea iniţială a cîtorva asociaţii obşteşti, printre care şi ADEPT, nici o altă persoană fizică sau juridică nu a prezentat propuneri sau obiecţii la textul proiectului, ceea ce a determinat Parlamentul să procedeze la examinarea lui şi adoptarea în prima lectură.

Afară de proiectul sus-numit, Parlamentul a mai votat în prima lectură proiectul legii privind excluderea de la privatizare a unei firme de construcţii şi a unei unităţi comerciale din mun. Chişinău.

30 septembrie — 4 octombrie 2002

În prima decadă a lunii octombrie s-au produs două evenimente simbolice. Pe de o parte, Uniunea Europeană (UE) a fixat termenele de admitere în comunitate a ţărilor aspirante, iar pe de altă parte, la Chişinău s-a desfăşurat summit-ul C.S.I. Legislativul Republicii Moldova s-a implicat activ în pregătirile către summit, în cadrul şedinţelor plenare fiind examinate mai multe acte legate într-un fel sau altul de activitatea C.S.I. în general şi de colaborarea statelor acestei organizaţii regionale în particular.

Din actele examinate de Parlament, cîteva merită a fi remarcate.

Acte adoptate definitiv

Legea pentru retragerea unor rezerve la Acordul de constituire a C.S.I.

În 1994, cînd Republica Moldova (RM) a ratificat acordul de constituire şi a devenit membru cu drepturi depline al Comunităţii Statelor Independente au fost formulate mai multe rezerve faţă de tratatul internaţional respectiv. În ajunul summit-ului de la Chişinău, Preşedintele RM a propus retragerea rezervelor referitoare la coordonarea de către statele-membre a problemelor politicii externe şi a celor referitoare la problemele migraţiei.

În virtutea principiului suveranităţii şi independenţei statale, orice prevedere de genul celor menţionate rămîne a fi o simplă declaraţie, însă acest gest urmează a fi interpretat ca o dovadă suplimentară a dorinţei Moldovei de a colabora în cadrul comunităţii. Aceasta după ce acum două săptîmîni preşedintele ţării susţinut de preşedintele Parlamentului a lansat iniţiativa instituirii unei comisii speciale care s-ar ocupa de integrarea RM în UE.

Legea de ratificare a Acordului cu privire la tranzitul de energie electrică în C.S.I.

Acordul respectiv stabileşte modalitatea de asigurare a tranzitului energiei electrice prin teritoriul statului-membru, indiferent de locul provenienţei, destinaţie şi posesorul energiei, conform unor tarife stabilite prin acorduri separate. Totodată, Acordul obligă părţile să întreprindă măsurile necesare pentru ca nici o parte să nu fie supusă pericolului deconectării de la sursele de furnizare a energiei electrice.

Printre argumentele care au stat la baza ratificării Acordului au fost şi cele referitoare la posibilitatea reducerii ulterioare a preţului en-gros al energiei electrice, însă despre justeţea acestor afirmaţii urmează să ne convingem în timpul apropiat, deoarece este deja un lucru cunoscut că în ajunul sezonului rece preţul la resursele energetice au tendinţa să crească, indiferent de faptul scăderii preţului en-gros.

Legea de ratificare a Acordului cu privire la reţeaua hidrometeorologică interstatală a C.S.I.

Acordul respectiv stabileşte colaborarea părţilor în domeniul asigurării activităţii reţelei hidrometeorologice interstatale, în cîteva direcţii: crearea şi asigurarea funcţionării sistemului de observaţii asupra condiţiilor hidrometeorologice; contribuţie la elaborarea şi realizarea strategiei de dezvoltare a reţelei; contribuţie în asigurarea legislativă, normativ-metodică, tehnologică şi meteorologică a activităţilor etc. Concomitent, se prevede constituirea şi funcţionarea unui Consiliu Interstatal pentru Hidrometeorologie al CSI.

Legea privind informaţiile ştiinţifico-tehnologice

A se vedea în privinţa acestei legi Comentariul ADEPT privind activitatea Parlamentului în perioada 1-5 iulie 2002.

Hotărîrea cu privire la aprobarea politicii statului în domeniul medicamentului

Printre obiectivele generale ale politicii au fost stabilite:

Sarcinile politicii propuse sînt:

Acte legislative adoptate în prima lectură (nedefinitiv)

Dintre actele legislative examinate de parlament în prima lectură sînt de remarcat două proiecte:

  1. Proiectul legii pentru ratificarea Acordului C.S.I. cu privire la asigurarea funcţionării în paralel a sistemelor electroenergetice ale statelor-membre ale comunităţii.
  2. Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei.
22–28 iulie 2002 7–20 octombrie 2002