Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 28 iunie – 11 iulie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #34 |

28 iunie — 2 iulie 2004

Activitatea legislativă în perioada de referinţă a fost dictată în cea mai mare măsură de examinarea şi adoptarea unor iniţiative legislative ale Preşedintelui Republicii Moldova. Aceste documente, şi mai ales proiectul Codului ştiinţei, au provocat reacţii controversate atît din partea legislatorilor, cît şi din cea a unor reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice.

Legea pentru completarea Legii cu privire la cetăţenie

Legea în cauză a fost iniţiată de Preşedintele RM şi are menirea de a facilita dobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova de către persoanele care au locuit şi continuă să locuiască permanent pe teritoriul Republicii Moldova (inclusiv zona transnistreană necontrolată de autorităţile centrale). Astfel, s-a stabilit că sînt recunoscute ca cetăţeni ai Republicii Moldova persoanele care la data de 23 iunie 1990 locuiau legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova şi care continuă să locuiască şi în prezent. În prezent legislaţia prevede acordarea cetăţeniei fără restricţii:

Prin aceeaşi lege Parlamentul a scutit de obligativitatea susţinerii examenului la cunoaşterea limbii şi a Constituţiei Republicii Moldova pe pensionarii şi invalizii care solicită obţinerea cetăţeniei ţării noastre.

Această din urmă normă a fost criticată de mai mulţi reprezentaţi ai opoziţiei parlamentare, dar a fost totuşi inclusă în lege din cauza că persoanele respective nu au aptitudinile fizice şi psihice necesare pentru a reuşi respectarea rigorilor impuse.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor

Prin legea adoptată de Parlament s-a majorat plafonul minim începînd cu care este obligatorie completarea formularului bancar despre tranzacţia efectuată de persoana fizică sau juridică în decursul unei luni de zile. Respectiv, în articolul 4 al legii sus-numite a fost introdusă norma conform căreia organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare sînt obligate să completeze un formular special pentru fiecare operaţiune în numerar, realizată de o persoană fizică, cu o valoare ce depăşeşte 300 mii lei, precum şi pentru fiecare operaţiune, realizată de o persoană juridică, cu o valoare ce depăşeşte 500 mii lei.

Formularul se completează şi în cazul în care valoarea cîtorva operaţiuni realizate în cursul unei luni de către o persoană fizică sau din însărcinarea acesteia atinge o sumă totală în mărimea indicată.

Formularul respectiv urmează a fi remis Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în termen de 15 zile, care ulterior poate supune controlului operaţiunile dubioase şi să verifice modul de circulaţie a banilor respectivi.

Legea pentru modificarea unor acte legislative care constituie baza formării bugetului de stat

Legea adoptată reflectă politica bugetar-fiscală pe care Guvernul intenţionează s-o promoveze în anul 2005. Astfel, în anul viitor se propune:

Guvernul consideră că aceste măsuri pe de o parte vor avea o influenţă pozitivă asupra activităţii economice, deoarece agenţii economici, activînd în aceleaşi condiţii, vor dispune de posibilitatea de a dezvolta producerea, de a investi în producere resurse financiare considerabile.

Măsurile fiscale propuse vor putea influenţa pozitiv rezolvarea problemei de apropiere a mărimii scutirilor la impozitul pe veniturile persoanelor fizice de mărimea minimului de existenţă.

Măsurile propuse au menirea de a contribui şi la legalizarea veniturilor agenţilor economici şi ale persoanelor fizice, contribuind astfel la lărgirea bazei fiscale şi la colectarea impozitelor în sume mai considerabile.

Guvernul urmează să se bazeze pe legea adoptată la elaborarea proiectului de lege a bugetului de stat pentru anul 2005, proiect care urmează a fi prezentat Parlamentului pînă la 1 octombrie curent şi asupra căruia se preconizează dezbateri deosebit de aprigi, deoarece este un an preelectoral şi fiecare formaţiune parlamentară va dori să demonstreze “o grijă deosebită” faţă de alegători.

Proiectul Codului ştiinţei şi inovaţiei

Documentul prezentat în calitate de iniţiativă legislativă a Preşedintelui ţării a fost alcătuit de către Academia de Ştiinţe şi are menirea de a reforma cardinal situaţia în domeniu.

Scopul urmărit de autori este însănătoşirea climatului din sfera ştiinţei şi inovaţiilor, perfecţionarea relaţiilor interne din domeniu, crearea condiţiilor optime pentru ridicarea la un nivel calitativ superior a activităţii de cercetare ştiinţifică şi de transfer tehnologic.

Necesitatea reformelor şi a măsurilor propuse a fot motivată prin constatările conform cărora:

În cuprinsul Codului au fost incluse cîteva sarcini prioritare:

  1. Formarea în ţară a unui climat inovaţional confortabil prin crearea de stimulente juridice, fiscale şi organizatorice speciale pentru cei care se ocupă cu ştiinţa fundamentală şi aplicată, încurajarea inovaţiilor şi a transferului de tehnologii.
  2. Crearea climatului social confortabil şi dinamic ce ar crea o atmosferă în care ştiinţa, învăţămîntul şi inovaţiile s-ar bucura de prestigiu, iar resursele profesionale dispersate s-ar transforma într-un capital intelectual în continuă creştere.
  3. Crearea unei noi culturi democratice de administrare a ştiinţei, bazată pe cunoştinţe, deschidere şi competenţă.

Proiectul prevede schimbarea radicală a rolului Academiei de Ştiinţe a Moldovei în sfera ştiinţei şi inovaţiilor — Academia de Ştiinţe devine unica instituţie publică de importanţă naţională în sfera ştiinţei şi inovaţiilor, coordonator plenipotenţiar al activităţii ştiinţifice şi inovaţionale, forul ştiinţific suprem şi consultantul ştiinţific al autorităţilor publice.

Se mai propune ca Academiei de Ştiinţe să-i fie delegată competenţa Guvernului în domeniul cercetărilor ştiinţifice. Aceasta înseamnă că întreaga finanţare bugetară a cercetărilor ştiinţifice se va realiza numai prin intermediul Academiei de Ştiinţe, pe bază de concurs. Finanţarea de la bugetul de stat se va înfăptui numai în baza Acordului de parteneriat încheiat între Academia de Ştiinţe şi Guvernul Republicii Moldova.

Proiectul prezentat propune modificarea esenţială a metodelor de evaluare a organizaţiilor în domeniu şi atestarea oamenilor de ştiinţă din ţară. Astfel, se propune instituirea Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare, care va fi autoritatea publică în domeniul evaluării organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovaţiilor şi al atestării cadrelor ştiinţifice şi didactico-ştiinţifice. Toate organizaţiile de stat din sfera ştiinţei şi inovaţiilor vor fi supuse în mod obligatoriu acreditării, iar acreditarea celor private şi nonguvernamentale rămîne la latitudinea acestor organizaţii. Rezultatul acreditării va consta în obţinerea calităţii de membru instituţional, de profil sau afiliat. Calitatea de membru instituţional va presupune finanţarea deplină de la bugetul de stat al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovaţiilor.

Una din modificările importante propuse este crearea Agenţiei pentru Protecţia Proprietăţii Intelectuale (prin fuzionarea Agenţiei pentru protecţia proprietăţii Industriale şi a Agenţiei pentru Drepturile de Autor).

Proiectul Codului mai prevede şi:

Discuţiile din Parlament au avut un caracter controversat şi au durat un termen record. Mai mulţi deputaţi, inclusiv din fracţiunea majoritară s-au expus împotriva proiectului, considerînd că aplicarea lui va conduce la birocratizarea sferei ştiinţei şi la concentrarea resurselor într-o structură care ar putea bloca orice iniţiativă venită din partea altor instituţii de profil.

S-a remarcat şi faptul că deocamdată nu este clară opinia comunităţii ştiinţifice, a conducătorilor instituţiilor ştiinţifice şi de învăţămînt, deoarece Codul ştiinţei nu a fost supus discuţiilor publice.

Pînă la urmă însă au prevalat argumentele invocate în favoarea adoptării Codului în prima lectură, urmînd ca în timpul apropiat să se continue lucrul asupra perfecţionării normelor incluse.

Proiectul legii cu privire la comerţul electronic

O nouă iniţiativă a şefului statului prevede reglementarea comerţului electronic, Parlamentul adoptînd în prima lectură proiectul de lege menit să constituie baza legislativă în domeniu. Proiectul propune stabilirea condiţiilor juridice pentru practicarea comerţului electronic ca activitate de întreprinzător, a principiilor reglementării şi susţinerii de către stat a activităţii în domeniul comerţului electronic, precum şi regimul juridic al contractelor şi comunicărilor electronice, care au ca obiect comercializarea bunurilor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor. Sunt incluse cîteva principii de bază:

Totodată, proiectul propune stabilirea regimului juridic al comunicatelor electronice şi al contractelor electronice.

Proiectul legii pentru modificarea Legii privind cooperativele de producţie

Proiectul în cauză are menirea de a reduce tendinţele existente în domeniul economiei agricole, unde domină relaţiile de arendă şi au loc anumite procese negative legate de atitudinea şi iresponsabilitatea gestionarilor de patrimoniu şi ai mijloacelor de producere. Concomitent, normele propuse au menirea de a stimula crearea cooperativelor agricole de producţie.

Astfel, se stabileşte că membrii cooperativei agricole de producţie transmit benevol în folosinţă cooperativei terenuri agricole care le aparţin cu titlu de proprietate, pe un termen nu mai mare de 30 de ani. Transmiterea terenurilor agricole în folosinţa cooperativei agricole de producţie se efectuează prin depunerea cererii respective.

Cooperativa va folosi terenurile agricole transmise în conformitate cu legislaţia în vigoare şi statutul cooperativei şi va acţiona în conformitate cu interesele proprietarilor de terenuri. Evidenţa terenurilor trecute la capitalul împrumutat şi distribuirea cotelor-părţi între membrii cooperativei se va efectua conform unui regulament aprobat de Guvern.

Proiectul a provocat dezbateri aprinse, mai mulţi deputaţi pronunţîndu-se în sensul că normele propuse au menirea de a facilita crearea unor organizaţii de tipul colhozurilor existente în perioada sovietică şi de a lipsi proprietarii de posibilităţile de gestionare a terenurilor lor. Argumentele autorilor s-au redus la necesitatea prelucrării organizate a terenurilor şi concentrarea în acest sens a terenurilor şi mijloacelor de producţie, reducîndu-se mecanismele actuale bazate pe principiile de arendă.

5–9 iulie 2004

În perioada de referinţă o atenţie deosebită a fost acordată examinării unor proiecte înaintate în calitate de iniţiativă legislativă a Preşedintelui Republici Moldova, precum şi unor proiecte de legi referitoare la redresarea situaţiei din agricultură.

Legea privind impozitul unic în agricultură

Legea în cauză prevede, prin derogare de la prevederile Codului fiscal şi alte acte legislative, instituirea în calitate de experiment a impozitului agricol unic în raionul Taraclia.

Impozitul unic în agricultură va include impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia TVA la import, impozitul pe bunurile imobiliare, taxele percepute în Fondul rutier, taxa pentru apă şi taxa pentru amenajarea teritoriului. Celelalte impozite, taxe şi cotizaţii se vor achita de către contribuabili în modul general stabilit, iar în cazul în care contribuabilul care achită impozitul unic în agricultură desfăşoară altă activitate decît cea prevăzută prin lege, venitul acestuia se impozitează în modul stabilit de legislaţie.

În sensul legii, se vor considera producători agricoli persoanele juridice şi fizice cu orice formă de proprietate şi de organizare juridică, proprietari ai terenurilor cu destinaţie agricolă şi/sau arendaşi ai terenurilor menţionate.

Cotele impozitului unic pentru agenţii care desfăşoară activitate în domeniul agricol sînt stabilite anual pentru suprafeţele agricole în funcţie de bonitatea fiecărui hectar de terenuri agricole:

  1. în mărime de 2,1 lei — pentru l grad/hectar de terenuri care au atribuiţi indici cadastrali;
  2. în mărime de 150 lei — pentru l hectar de terenuri fără indici cadastrali.

Legea mai prevede că vor fi scutiţi de impozitul unic:

Mărimea impozitului anual se va determina prin înmulţirea cotei de impozitare la numărul de grad/hectare, hectare.

Legea privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producere în agricultură

La examinarea şi adoptarea în lectură definitivă a legii deputaţii din opoziţie au propus ca în cuprinsul ei să se stabilească că statul acoperă 60 la sută din mărimea asigurării. Această propunere nu a fost argumentată financiar şi majoritatea parlamentară a respins-o, menţionînd în context că opoziţia ar fi putut introduce prevederile respective în perioada cît s-a aflat la guvernare, însă acest lucru nu s-a făcut la momentul oportun.

Necesitatea adoptării legii a fost dictată de faptul că agricultura Republicii Moldova este un sector de producere supus în foarte mare măsură calamităţilor naturale. Anume din această pricină piaţa asigurărilor în acest sector practic lipseşte — cota asigurărilor de bunuri în agricultură constituie mai puţin de 2 procente din volumul total al asigurărilor de bunuri în republică, în acelaşi timp agricultura constituie baza potenţialului economic al ţării. Eforturile statului de a susţine producătorii agricoli şi piscicoli în cazuri de calamităţi naturale sînt destul de limitate de resursele financiare insuficiente.

Măsurile propuse în Lege au ca scop constituirea unui mecanism transparent de stimulare a asigurărilor în agricultură pentru a asigura stabilitatea dezvoltării agriculturii. Proiectul prezentat are ca scop stabilirea bazei legislative a mecanismului de asigurare subvenţionată a sectorului agrar prin participarea la acest proces a înşişi producătorilor agricoli, a organizaţiilor de asigurare precum şi a statului. La baza promovării asigurărilor în agricultură se află condiţiile de asigurare subvenţionată a riscurilor de producere care stabilesc subiecţii activităţii de asigurare, obiectul asigurării, riscurile asigurate, metodele de stabilire a sumei asigurate şi legătura acesteia cu prima de asigurare şi despăgubirile de asigurare în calitate de risc asigurat se recunoaşte orice calamitate naturală CE cauzează un prejudiciu material producătorului agricol şi piscicol sau un alt eveniment nefavorabil caracteristic acestui domeniu de producţie.

Calculele prealabile au stabilit că pentru subvenţionarea asigurării riscurilor de producere în agricultură se cer alocaţii din buget în sumă de circa 40 milioane de lei, numai pentru primul an fiind necesare surse financiare de circa 15 milioane lei.

A se vede mai detaliat în privinţa Legii Comentariul ADEPT despre activitatea Parlamentului în perioada 7–11 iunie 2004.

Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la ieşirea din ţară a minorilor

Legea a fost iniţiată de Preşedintele RM şi prevede obligativitatea obţinerii de către minori a paşaportului pentru ieşire în afara hotarelor ţării, precum şi consimţămîntului ambilor părinţi în cazul în care minorul pleacă pentru a se stabili cu traiul în altă ţară. Legea prevede că orice cetăţean va putea obţine paşaport chiar de la naştere (în prezent acest lucru este permis doar de la vîrsta de 10 ani).

Scopul declarat al legii este împiedicarea traficului de minori. Reprezentanţii opoziţiei creştin-democrate s-au pronunţat împotriva modificărilor respective, considerînd că în acest mod se intenţionează acumularea unor surse financiare suplimentare pentru campania electorală a partidului de guvernămînt.

Legea privind aprobarea Regulamentului legitimaţiei şi insignei de ales local

Prin legea adoptată de Parlament s-au aprobat modelul şi regulamentul legitimaţiei şi insignei de ales local. Se stabileşte că legitimaţia este documentul de bază care confirmă împuternicirile alesului local în calitate de persoană oficială pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea.

Se mai prevede că atributele respective vor fi confecţionate de către Guvern şi înmînate aleşilor locali de către:

La examinarea proiectului respectiv în prima lectură au apărut mai multe obiecţii legate de traducerea acestuia în limba engleză şi pentru lectura a doua deputaţii au decis că este obligatorie traducerea textului din legitimaţie doar în limba rusă.

Hotărîrea privind aprobarea structurii Procuraturii Generale

Hotărîrea respectivă prevede că în structura aparatului organizaţional a aparatului central al procuraturii generale vor intra:

Schema de personal, structura internă, atribuţiile şi funcţiile secţiilor şi direcţiilor sus-numite vor fi stabilite prin ordinul Procurorului General.

La examinarea hotărîrii s-a anunţat că se preconizează reducerea cu 30% a numărului de angajaţi în aparatul central al procuraturii general, persoanele respective urmînd a fi transferate în structurile teritoriale sau specializate ale procuraturii.

Hotărîrea privind executarea bugetului de stat în anul 2003

Prin hotărîrea adoptată s-a aprobat raportul asupra executării bugetului de stat pe anul 2003:

La examinarea raportului respectiv s-a constatat că evoluţia indicatorilor economico-financiari poate fi caracterizată prin menţinerea tendinţelor de creştere economică, realizarea în continuare a reformelor procesului de restabilire a solvabilităţii întreprinderilor industriale, urmînd ajustarea economiei naţionale la cerinţele pieţei interne şi externe.

Produsul intern brut (PIB) — parametrul principal al utilizării potenţialului economic al ţării — a atins, comparativ cu anul 2002, nivelul de 6,3%, însumînd nivelul valoric de 27 297 milioane lei.

Totodată, s-a remarcat că politica bugetar-fiscală promovată de guvern în anul 2003 a avut un ritm mai puţin accelerat decît ar fi necesar.

Astfel, la 8 tipuri de impozite şi taxe fiscale nu au fost încasate mijloace în sumă de 95,9 milioane lei, inclusiv:

În bugetul de stat au fost prevăzute transferuri de fonduri de susţinere financiară a teritoriilor în sumă de 708,3 mln lei, iar real alocaţiile s-au efectuat în proporţie de 89,2 le sută, înregistrîndu-se la finele anului un sold nefinanţat în mărime de 76,8 mln lei. Unele din transferurile respective au fost repartizate în mod neproporţional, spre exemplu mun. Bălţi şi UTA Găgăuzia au primit transferuri de 100%, pe cînd altor unităţi administrativ-teritoriale le-au fost alocate transferuri la nivel de pînă la 78,0%.

Pentru a redresa situaţia legată de executarea bugetului guvernul urmează să-şi consolideze activitatea şi să întreprindă măsuri concrete pentru lichidarea neajunsurilor:

Proiectul Codului de executare

Proiectul noului Cod de executare a fost adoptat iniţial în prima lectură la 23 noiembrie 2000, dispunîndu-se definitivarea proiectului pentru lectura a doua. În perioada ce s-a scurs au fost adoptate mai multe acte legislative fundamentale pentru domeniul juridic: codurile civil, penal, de procedură penala, de procedură civilă, codul muncii, un set de legi referitoare la reforma judiciară. Concomitent s-a organizat şi expertizarea internaţională a proiectului de către organismele abilitate ale Consiliului Europei şi altor structuri interesate.

Varianta definitivată a proiectului Codului de executare, prezentată în prezent spre dezbateri Parlamentului diferă de redacţia deja adoptată în prima lectură şi de aceea s-a decis revotarea textului, astfel ca schimbările şi normele conceptuale să fie din nou aprobate de legislativ.

Textul revotat de deputaţi conţine două cărţi:

Cartea I-a — Executarea hotîririlor cu caracter civil;

Cartea II-a — Executarea hotăririlor cu caracter penal.

În total, Codul conţine peste 330 de articole şi conţine prevederi noi cu privire:

Proiectul legii cu privire la metalele şi pietrele preţioase

Proiectul adoptat în prima lectură propune să stabilească bazele juridice privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, să determine politica de stat în domeniul activităţii cu metale preţioase şi pietre preţioase, precum şi controlul de stat asupra producerii, utilizării şi circulaţiei metalelor preţioase şi pietrelor preţioase.

Se propune definirea unor noţiuni de bază, printre care şi următoarele:

Proiectul mai prevede reglementarea unor aspecte precum:

Proiectul de lege urmăreşte scopul de a introduce un cadru juridic general, o formă unică de reglementare a activităţii cu metale şi pietre preţioase, astfel garantîndu-se condiţii egale pentru organizarea şi funcţionarea întreprinderilor, care în activitatea lor utilizează metale şi pietre preţioase, indiferent de profilul şi tipul de proprietate ale acestora, va servi ca bază pentru ameliorarea situaţiei create în acest domeniu, care este deosebit de complicată din cauza că, un mare volum de operaţii comerciale se efectuează cu articole de import de calitate dubioasă, aduse prin contrabandă, fără aplicarea mărcii de stat, care se vînd la preţuri mai mici decît cele realizate de producătorii autohtoni.

Proiectul Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii ele asigurări sociale

Proiectul adoptat în prima lectură de Parlament are menirea de a asigura implementarea în continuare a sistemului public de asigurări sociale. Legislaţia în domeniu prevede că persoanele asigurate în cadrul sistemului public de asigurări sociale, afară de pensie, beneficiază de:

Prin legea propusă se unifică toate tipurile de ajutoare nominalizate, al căror cuantum şi mod de administrare se stabilesc printr-o serie de acte legislative şi normative în domeniu.

Proiectul de lege include prevederi privind acordarea drepturilor legate de următoarele riscuri sociale şi anume: îmbolnăvirea, maternitatea şi decesul. Acordarea prestaţiilor de asigurări sociale în cazul riscurilor nominalizate se va efectua pe baza principiului de asigurare, ceea ce presupune acordarea de prestaţii, exclusiv, în cazul achitării contribuţiilor de asigurări sociale pentru o perioadă stabilită de lege. Numai asigurarea de riscuri va garanta dreptul de a primi prestaţii sociale prin sistemul asigurărilor sociale de stat.

Baza de calcul pentru stabilirea mărimii indemnizaţiilor de asigurări sociale se propune să fie constituită din media veniturilor lunare realizate în ultimele 6 luni premergătoare lunii producerii riscului asigurat, din care au fost achitate contribuţii de asigurări sociale.

La modul concret, în lege se propun a fi stabilite următoarele tipuri de prestaţii de asigurări sociale:

Proiectul legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova

Proiectul de lege adoptat în prima lectură este o iniţiativă legislativă a Preşedintelui Republicii Moldova şi este motivat de faptul că la 29 iulie 2004 se vor marca 10 ani de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova.

Proiectul de lege este fundamentat pe obligaţia persoanei de a repara prejudiciul cauzat prin infracţiune, fapt ce nu va admite ignorarea intereselor victimei, dar în acelaşi timp va contribui la reintegrarea mai activă în societate a persoanelor care vor beneficia de absolvirea de răspundere penală sau, în tot sau în parte, de pedeapsa penală aplicată.

În baza actului de amnistie nu vor fi absolvite de pedeapsă persoanele care prezintă un pericol social sporit: bănuite, învinuite sau inculpate pentru săvîrşirea infracţiunii pentru care Codul penal prevede în calitate de pedeapsă principală maximă pedeapsa închisorii pe un termen mai mare de 7 ani, cele condamnate la detenţiune pe viaţă etc. De asemenea, actul de amnistie nu va absolvi de executarea pedepsei penale persoanele condamnate la muncă neremunerată în folosul comunităţii şi cele condamnate la plata amenzii.

O categorie specială de persoane care vor beneficia de amnistie o constituie persoanele în vîrstă, minorii care anterior nu au fost deţinuţi în colonie de reeducare, femeile gravide şi invalizii de gradul I sau II. Dacă aceste persoane au executat cel puţin o jumătate din termenul de pedeapsă stabilit, ele vor putea fi liberate condiţionat de pedeapsă înainte de termen, instanţa de judecată fiind în drept să le stabilească pe termenul de probă anumite obligaţii (să nu-şi schimbe domiciliul fără consimţămîntul organului competent, să nu frecventeze anumite locuri, să urmeze tratamentul în caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boală venerică.).

O altă categorie specifică de beneficiari ai amnistiei sînt persoanele condamnate care, la data intrării în vigoare a legii, au depăşit vîrsta de 69 de ani.

Totodată, proiectul de lege prevede posibilitatea de a reduce termenul de pedeapsă tuturor persoanelor condamnate la arest sau la închisoare, cu condiţia reparării prejudiciului material.

Se presupune că adoptarea proiectului de lege va ameliora situaţia extrem de grea din sistemul penitenciar, cauzată de supraaglomerarea instituţiilor penitenciare şi de finanţarea insuficientă.

Proiectul legii cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală

Proiectul a fost înaintat în calitate de iniţiativă legislativă a şefului statului şi are menirea de a asigura condiţiile juridice pentru crearea, utilizarea şi circulaţia documentelor electronice şi semnăturii digitale, stabilirea principalelor cerinţe faţă de documentul electronic şi semnătura digitală.

Acţiunea legii se va extinde asupra relaţiilor sociale apărute între persoanele fizice şi/sau juridice la crearea, expedierea, transmiterea, primirea, păstrarea şi la altă utilizare a documentelor electronice şi a semnăturii digitale, inclusiv la încheierea tranzacţiilor, achitarea plăţilor şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.

Proiectul conţine o serie de noţiuni principale, printre care şi următoarele:

Se prevede că documentul electronic va putea fi utilizat de către persoanele fizice şi juridice în toate domeniile de activitate în care este posibilă utilizarea aparatajului electronic şi mijloacelor tehnice de program ce permit crearea, prelucrarea, păstrarea, transmiterea şi primirea informaţiei în formă electronică.

Se mai prevede introducere unei serii de norme referitoare la:

14–27 iunie 2004 12–25 iulie 2004